Numai trei milioane de lei au fost alocate pentru restaurarea cetății Sarmizegetusa Regia, deși ministrul Culturii a declarat că s-au alocat șase milioane • Nimeni nu poate să explice unde s-a pierdut restul de bani • Și în trecut s-au alocat bani pentru reabilitarea complexului, dar banii n-au ajuns la destinație • Conform unor hărți secrete, dar și unui studiu din 1993, sub cetățile dacice cunoscute se află ruinele unei cetăți mai vechi, de dimensiunile Bucureștiului
Ministrul Culturii, Puiu Haşotti, a declarat public, în această vară, că a fost alocată o sumă importantă de bani destinată îmbunătăţirii situaţiei obscure în care se află cetatea de la Sarmizegetusa. Liberalul a spus că este vorba de șase milioane de lei, adică 1.348.314 de euro. Carmen Ciongradi, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, a dezvăluit, pentru ZIUAnews, că s-a primit doar jumătate din banii promiși de Hașotti. Nimeni nu a putut să explice unde au mers celelalte trei milioane de lei, nici măcar ministrul Culturii.
Reporterii ZIUAnews l-au contactat telefonic pe liberalul Puiu Hașotti, care nu a ezitat să-şi atribuie meritele pentru reabilitarea complexului dacic de la Sarmizegetusa, către care s-au virat șase milioane de ron. Mai mult, ministrul Culturii a făcut o declarație șocantă, spunând că banii nu se pot folosi. De ce? Nici el nu a putut găsi un răspuns, care să vină în sprijinul propriilor sale afirmații. „Suma de şase milioane de lei este alocată, dar nu au putut-o cheltui. Nu ştiu din ce motive. Vorbiţi cu cei de la Consiliul Judeţean Hunedoara", a spus Haşotti pentru ZIUAnews. Declarația de la care am plecat în investigația noastră a fost cea făcută de acesta în luna august, când a afirmat public următoarele: „Am alocat şase milioane de lei pentru lucrările de restaurare care au loc la Sarmizegetusa".
Totuşi, ministrul Culturii pare să nu aibă habar de ceea ce se petrece în interiorul cabinetului său, deoarece nu CJ Hunedoara este „beneficiarul" în această situaţie, ci Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca. Haşotti a fost contrazis de către vicepreşedintele Consiliului Județean, Ioan Tiberiu Balint. „Suma de 6 milioane de lei a fost alocată pentru cercetare. Deci nu suntem noi beneficiarii. A fost alocată muzeului din Cluj, Universităţii din Cluj, unei echipe de cercetători de acolo, care fac cercetare ştiinţifică şi arheologică la cetatatea Sarmizegetusa Regia. Banii n-au trecut nici prin CJ, nici prin Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane. Ei au fost acordaţi echipei de cercetători de la Cluj. Domnul Haşotti a făcut o confuzie", a declarat Balint pentru ZIUAnews. Afirmaţia a fost întărită de către directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, doamna Carmen Ciongradi, care, de asemenea, a lansat semne de întrebare cu privire la banii primiţi de la minister: „Este vorba de 3 milioane de lei. Sunt folosite pentru dotarea şantierelor cu toată aparatura necesară şi pentru cercetare - analize, studii etc. Banii sunt folosiţi pentru conservare. Ulterior, trebuie făcute studii de arhitectură, înainte de a se face restaurări acolo. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva este partenerul nostru. Muzeul nostru, Universitatea Babeş-Bolyai, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane sunt instituţiile implicate". Aceeași doamnă Ciongradi a fost surprinsă de spusele ministrului Haşotti, cu privire la uzitarea banilor: „Cum adică nu se pot folosi?".
Dilema sumei alocate a fost amplificată şi de către profesorul universitar Gelu Florea, şeful lucrărilor care se derulează la Sarmizegetusa: „Suma care s-a alocat efectiv este mult mai mică. Sunt bani daţi pentru cercetarea arheologică şi dotarea şantierului cu utilaje".
Astfel, explicaţia dispariţiei a circa 650.000 de euro din programul Ministerului Culturii, aduşi în discuţie atât de către ministrul Culturii, cât şi de către Balint, rămâne o enigmă, iar cea mai exponenţială amintire legată de obârşia poporului român este lăsată să se stingă undeva, printre ruine.
La Sarmizegetusa Regia, s-au mai „evaporat" 1.700.000 de euro
Cazul prezentat anterior nu este unic. Printr-un proiect ce privea fosta cetate dacică, s-au mai pierdut bani. În urmă cu cinci ani, Consiliul Judeţean Hunedoara a primit aproximativ 1.700.000 de euro pentru infrastructura drumului ce duce la Sarmizegetusa, însă, chiar dacă autorităţile susţin că au făcut modernizări, ruta a rămas anevoioasă şi doar zgura pusă în luna septembrie a acestui an face diferenţa.
„Este adevărat că, în trecut, au fost acordate 78 de miliarde de lei vechi pentru consolidarea drumului. Nu mai ştiu exact suma. Drumul a fost modernizat, mai puţin asfaltul, pentru care n-au fost alocaţi bani. S-au făcut ziduri de sprijin, s-a făcut lărgirea lui, s-au făcut poduri, podeţe. Înainte era ca un drum forestier. Nu calitatea suprafeţei de rulare ne arată modernizarea lui. Infrastructura a fost făcută, dar nu s-a mai turnat asfaltul, pentru că voiam să accesăm fonduri europene, dar a venit o hotărâre de guvern şi l-am dat către Ministerul Dezvoltării, în cei zece mii de kilometri presupuşi că urmau să se asfalteze. A revenit înapoi la CJ, iar acesta a obţinut ordin de finanţare pentru infrastructura lui. Înainte drumul era de pământ, iar acum are piatră pusă", a dezvăluit vicepreşedintele Balint.
În 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin vocea Elenei Udrea, a anunţat că va reabilita drumul şi că va aloca alte 53 de milioane de lei, dar totul a rămas la nivel de promisiune.
CJ Hunedoara, magazie de 400.000 de lei
Potrivit unor surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, instituţia condusă de către Ioan Mircea Moloţ a fraudat statul român în trecut. Paradoxal, construcţia unei clădiri utilizate pentru depozitarea lemnului a costat 400.000 de lei. Magazia, aflată pe drumul către Regia, în curtea Sucursalei Hidrocentralei Haţeg „C.H.E.M.P. Godeanu", este prevăzută cu geamuri de termopan şi cu pereţi dubli, când în interior se găsesc numai trunchiuri de copaci.
Singurul punct de informare de la Sarmizegetusa nu aparţine statului
Între timp, la cetate domneşte haosul, iar unicul punct de informare a turiştilor aparţine Asociaţiei Culturale Rădăcini, deşi de-a lungul timpului statul a alocat fonduri pentru edificiul dacic. Marian Mihai, directorul general al ACR, a identificat problema: „La Sarmizegetusa sunt patru administratori de stat: Parcul Naţional Cioclovina, Consiliul Judeţean, Ministerul Culturii şi Ocolul Silvic. Este aberant şi din această situaţie nu s-a încercat obţinerea de fonduri europene, pe motiv că situaţia juridică este neclară. Încercăm să facem un centru cultural aici. Pornim de la un centru de informare".
Și Mircea Diaconu a alocat bani la Sarmisegetuza
În iunie 2012, Mircea Diaconu, ministrul de atunci, a anunțat că va porni și el o amplă acțiune de decopertare a vestigiilor de la Sarmisegetuza Regia. Conform unui studiu amplu desfăşurat între 1993 - 1995, sub ruinele cetăţilor cunoscute se află zidurile unui oraş de mărimea Bucureştiului, anterior civilizaţiei dacilor. "Ştiu de acel studiu. Acolo sunt trei etaje de istorie străveche, o Acropole a românilor care trebuie scoasă la lumină. Aşteptăm să treacă alegerile locale, apoi, între 15 şi 16 iunie, ne vom întâlni cu toţi factorii implicaţi şi vom semna un protocol. Până la sfârşitul acestei luni trebuie să înceapă lucrările", a spus Diaconu la începutul lui iunie. Dar, nici acești bani n-au ajuns la Sarmisegetuza.
Orașul secret dacic și hărțile subteranelor
În 1993, România demara o amplă campanie de punere în valoare a cetăţilor dacice şi verificarea unor informaţii ale istoricilor antici, care spuneau că pe aceşti munţi ar fi existat un oraş al dacilor. Un studiu multidisciplinar efectuat la faţa locului a pus în evidenţă faptul că sub ceea ce este acum la vedere există într-adevăr un oraş întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi. Cercetările au fost demarate de Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Culturii şi Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizică a complexului de fortificaţii prin alte metode decât săpăturile arheologice. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificaţiile nu reprezintă doar cetăţi disparate aşezate pe culmile munţilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montană, cu mai multe nuclee, întinsă pe o suprafaţă de 200 de kilometri pătraţi. Cela mai multe vestigii sunt încă acoperite de pământ. Din comisia formată au făcut parte specialişti pentru detectarea straturilor de profunzime prin magnetometrie, specialişti în probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecți şi specialişti în geodezie. Dosarul cu planurile siturilor antice găsite de echipa specială de cercetători a fost multiplicat în patru exemplare, care au fost trimise la Ministerul Lucrărilor Publice, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii şi UNESCO.
Din entuziasmul oficialităţilor privind aceste date excepţionale primite la Guvern a rezultat, în 1995, un proiect de lege pentru transformarea zonei într-un mare parc arheologic. Proiectul, care are acum 17 ani - practic, cel mai vechi din Parlament -, nu a fost votat niciodată. În câţiva ani, iniţiativa a fost uitată, iar parlamentarii nu au mai catadicsit să se aplece asupra ei.
Fostul ministru Mircea Diaconu declara că este hotărât să reia săpăturile arheologice. „Sarmizegetusa mi se pare un lucru de o importanţă uriaşă, de neimaginat. E furia mea ca om şi, accidental, ca ministru al culturii: eu, dacă nu dau dealul ăla la o parte, eu crăp, pocnesc. Şi mai e o problemă. Specialiştii au spus: «Cât lucrăm, nu mai calcă nimeni aici». Am spus pardon, la noi în teatru, la repetiţii generale, are acces publicul să ne vadă şi cum lucrăm şi cum suntem cu pantalonii jos, deci se va lucra, se va săpa şi se va vizita în acelaşi timp". Din păcate, banii au plecat spre Sarmizegetusa și, cu toate că lucrările nici n-au început, deja au fost înjumătățiți.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]