Acasa
Ultimele imagini
Publicatii
Înregistrare
ConectareTupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
+3
baso
delta
Dracu' gol
7 participanți
Pagina 3 din 4 • 
1, 2, 3, 4 
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Lun Noi 13, 2017 8:45 am
Motto: ”Prostul, dacă nu e și fudul, parcă nu e prost destul” – proverb românesc.
Bă băsistule tefelist, tu ești atît de prost că nici nu îți dai seama cît de prost poți să fii!
În tîmpenia ta fără limite, vorbești despre libertate zornăind cătușe.
Lipsa ta fundamentală de cultură și de cunoaștere te face să ai nevoie de aplicații pe internet, care să îți spună ce știri sînt false și care sînt reale.
Asta însă nu te împiedică să te panichezi, ca un prost ce ești, cînd aplicația unui specimen din aceeași rasă de idioți ca tine te anunță că este iminent un cutremur de zece grade pe scara Richter.
Bă tefelistule, tu, de imbecil ce ești, tratezi ca știri texte ce nu au nici o legătură cu informația seacă, fiind pamflete, analize sau opinii personale.
Idioțenia ta fulminantă te face să vorbești despre bunăstare în timp ce te închini la Stăpînirea străină, care spoliază nemilos România, după ce a transformat-o într-o colonie fără nici un fel de drepturi.
Sclav perfect, decerebrat și fără idei proprii, îi ataci furibund pe cei care ridică vocea împotriva exploatării străine în țara noastră.
Bă băsistule tefelist, tu reziști în dobitocia ta, fiind anti-comunist fără ca măcar să ai idee ce este și ce presupune comunismul.
Ca un cretin perfect ce te afli, nu suporți alte păreri decît pe a ta și pe cele similare cu a ta.
Cînd te lovești de alte opinii, devii violent și vulgar, intransigent și prost-crescut, ceri și aplici, cînd ai posibilitatea, cenzura părerilor contrare cu a ta, totul în timp ce țipi în gura mare că vrei toleranță.
Bă băsistule tefelist, varza murată puturoasă, ce îți ține loc de creier, te-a făcut să devii atît de ușor o sculă a Sistemului securist din România.
Tu nu ai argumente, nici contra-argumente, singurele cuvinte și noțiuni pe care le folosești într-o discuție sînt cele cu care te-au dresat securiștii: stat de drept, justiție independentă, penali, ruși, comuniști.
Bă tefeliștilor, v-a condiționat Sistemul mai rau decît pe cîinele lui Pavlov, cu tîmpeniile astea, iar voi sînteți mîndri de asta.
Tîmpiți, dar fuduli!
Bă băsistule tefelist, tu ești atît de prost că nici nu îți dai seama cît de prost poți să fii!
În tîmpenia ta fără limite, vorbești despre libertate zornăind cătușe.
Lipsa ta fundamentală de cultură și de cunoaștere te face să ai nevoie de aplicații pe internet, care să îți spună ce știri sînt false și care sînt reale.
Asta însă nu te împiedică să te panichezi, ca un prost ce ești, cînd aplicația unui specimen din aceeași rasă de idioți ca tine te anunță că este iminent un cutremur de zece grade pe scara Richter.
Bă tefelistule, tu, de imbecil ce ești, tratezi ca știri texte ce nu au nici o legătură cu informația seacă, fiind pamflete, analize sau opinii personale.
Idioțenia ta fulminantă te face să vorbești despre bunăstare în timp ce te închini la Stăpînirea străină, care spoliază nemilos România, după ce a transformat-o într-o colonie fără nici un fel de drepturi.
Sclav perfect, decerebrat și fără idei proprii, îi ataci furibund pe cei care ridică vocea împotriva exploatării străine în țara noastră.
Bă băsistule tefelist, tu reziști în dobitocia ta, fiind anti-comunist fără ca măcar să ai idee ce este și ce presupune comunismul.
Ca un cretin perfect ce te afli, nu suporți alte păreri decît pe a ta și pe cele similare cu a ta.
Cînd te lovești de alte opinii, devii violent și vulgar, intransigent și prost-crescut, ceri și aplici, cînd ai posibilitatea, cenzura părerilor contrare cu a ta, totul în timp ce țipi în gura mare că vrei toleranță.
Bă băsistule tefelist, varza murată puturoasă, ce îți ține loc de creier, te-a făcut să devii atît de ușor o sculă a Sistemului securist din România.
Tu nu ai argumente, nici contra-argumente, singurele cuvinte și noțiuni pe care le folosești într-o discuție sînt cele cu care te-au dresat securiștii: stat de drept, justiție independentă, penali, ruși, comuniști.
Bă tefeliștilor, v-a condiționat Sistemul mai rau decît pe cîinele lui Pavlov, cu tîmpeniile astea, iar voi sînteți mîndri de asta.
Tîmpiți, dar fuduli!
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
PPG Lun Noi 13, 2017 5:50 pm
Pute execrabil a manipulare textul acestui politruc cacaniu. Dospeste a elemente de manipulare.
Oare acest cretin penibil nu constientizeaza ca tocmai el (fie ca-i sluga sau de sine statator), prin felul denigrant in care se exprima vizavi de tefelisti, e cel care nu accepta alte opinii? Miscarea tefelista referindu-se macar la clasa politica DECIDENTA, la actiunile discutabile spre mirsave ale celor aflati la putere! Nu la vreun cutarica politruc jegos de prin presa, cuprins de vadite trasaturi staliniste de obstructionare si descurajare a protestelor firesti democratiei.
Ma amuza si pe mine scremerile unora, a unei parti din presa, in sensul decredibilizarii protestelor si a celor care le savirsesc.
Oare acest cretin penibil nu constientizeaza ca tocmai el (fie ca-i sluga sau de sine statator), prin felul denigrant in care se exprima vizavi de tefelisti, e cel care nu accepta alte opinii? Miscarea tefelista referindu-se macar la clasa politica DECIDENTA, la actiunile discutabile spre mirsave ale celor aflati la putere! Nu la vreun cutarica politruc jegos de prin presa, cuprins de vadite trasaturi staliniste de obstructionare si descurajare a protestelor firesti democratiei.
Ma amuza si pe mine scremerile unora, a unei parti din presa, in sensul decredibilizarii protestelor si a celor care le savirsesc.
PPG- îi place să discute
- Mesaje : 253
Data de inscriere : 04/05/2016
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
Adi_bad_boy Lun Noi 13, 2017 9:06 pm
PPG a scris:Pute execrabil a manipulare textul acestui politruc cacaniu. Dospeste a elemente de manipulare.
Oare acest cretin penibil nu constientizeaza ca tocmai el (fie ca-i sluga sau de sine statator), prin felul denigrant in care se exprima vizavi de tefelisti, e cel care nu accepta alte opinii? Miscarea tefelista referindu-se macar la clasa politica DECIDENTA, la actiunile discutabile spre mirsave ale celor aflati la putere! Nu la vreun cutarica politruc jegos de prin presa, cuprins de vadite trasaturi staliniste de obstructionare si descurajare a protestelor firesti democratiei.
Ma amuza si pe mine scremerile unora, a unei parti din presa, in sensul decredibilizarii protestelor si a celor care le savirsesc.
du-te naibii
Adi_bad_boy- îi place să discute
- Mesaje : 256
Data de inscriere : 21/04/2015
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Lun Noi 20, 2017 9:10 am
PAH e blocat pe feisbuc din 10 octombrie (cu o deblocare de doar cateva ore pe 10 noiembrie, urmata de blocarea actuala), asa ca i-am accesat blogul. Bun, chiar simteam nevoia sa-i mai spuna cineva lui Voiculescu cel Bun ca e un cersetor ipocrit. 
Canapeaua tehnocrată
Joi, pe Digi 24 rula fostul ministru tehnocrat al Sănătății, Vlad Voiculescu. Era vorba despre campania pentru Magic Home, despre strângerea de fonduri, despre acte de caritate. Frumos.
Doar că, la un momentdat, domnul Voiculescu a povestit cât de greu se mișcă statul român, în comparație cu mediul privat sau cu ONG-urile. Drept exemplu, ne-a relatat cum domnia sa, pentru că își petrecea foarte mult timp la cabinetul de ministru, muncind, a simțit nevoa să achiziționeze o canapea pentru birou, ca să se mai poată întinde din când în când, pentru a se odihni. Iar acestă achiziție, fiind vorba despre statul român, a durat mult, foarte mult. Parcă vreo șase luni, dacă-mi amintesc bine. Iar tot mandatul domnului Voiculescu a durat șapte luni. Adică s-a putut întinde și domnia sa pe canapeaua aia cam o lună.
Nu mă pricep la politici guvernamentale, mai ales în domeniul sănătății, n-aș putea și nici n-aș vrea vreodată să conduc un minister. Dar la canapele mă bag.
Acum câteva luni, pentru că și eu îmi petrec foarte mult timp la birou, am cumpărat o canapea. A durat 5 minute și a costat 500 de lei, plus 40 de lei transportul. În total, 540 de lei. Țineți minte suma, pentru că veți vedea de ce e importantă.
Diferența dintre achiziția mea și cea a ministerului condus de domnul Voiculescu la acea vreme e că eu am cumpărat canapeaua din banii mei. Nici măcar ai firmei, ci ai mei, pentru că eu vreau să mă mai întind din când în când, nu firma. Cum nici Ministerul Sănătății nu voia să se întindă din când în când, ci ministrul.
În cele 7 luni cât a fost ministru al sănătății (din 20 mai 2016 până în 4 ianuarie 2017), domnul Voiculescu a câștigat 107.976 de lei. Adică a a vut un salariu de aproximativ 15.000 de lei lunar. Doar de la minister.
Eu am trei joburi în momentul de față. Trei. Și încă nu câștig într-o lună cât câștiga domnul Voiculescu de la un singur job. Totuși, am găsit 540 de lei pentru a cumpăra o canapea, repede, pentru că simțeam nevoia uneia. Domnul Voiculescu, mult mai bine plătit decât mine, a preferat să aștepte șase luni, dar măcar canapeaua de care, probabil, următorul ministru al Sănătății nu avea nevoie, a fost plătită din banii contribuabililor.
Ei bine, încetați să vă mai luați de statul român și de asistații social. Un om care câștigă 30 de canapele ca a mea lunar, dar e capabil să aștepte șase luni cu mâna întinsă la statul român până i se cumpără o canapea, ei bine, un astfel de om e mai rău decât ultimul atârnător teleormănean la venitul minim garantat.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Canapeaua tehnocrată
Joi, pe Digi 24 rula fostul ministru tehnocrat al Sănătății, Vlad Voiculescu. Era vorba despre campania pentru Magic Home, despre strângerea de fonduri, despre acte de caritate. Frumos.
Doar că, la un momentdat, domnul Voiculescu a povestit cât de greu se mișcă statul român, în comparație cu mediul privat sau cu ONG-urile. Drept exemplu, ne-a relatat cum domnia sa, pentru că își petrecea foarte mult timp la cabinetul de ministru, muncind, a simțit nevoa să achiziționeze o canapea pentru birou, ca să se mai poată întinde din când în când, pentru a se odihni. Iar acestă achiziție, fiind vorba despre statul român, a durat mult, foarte mult. Parcă vreo șase luni, dacă-mi amintesc bine. Iar tot mandatul domnului Voiculescu a durat șapte luni. Adică s-a putut întinde și domnia sa pe canapeaua aia cam o lună.
Nu mă pricep la politici guvernamentale, mai ales în domeniul sănătății, n-aș putea și nici n-aș vrea vreodată să conduc un minister. Dar la canapele mă bag.
Acum câteva luni, pentru că și eu îmi petrec foarte mult timp la birou, am cumpărat o canapea. A durat 5 minute și a costat 500 de lei, plus 40 de lei transportul. În total, 540 de lei. Țineți minte suma, pentru că veți vedea de ce e importantă.
Diferența dintre achiziția mea și cea a ministerului condus de domnul Voiculescu la acea vreme e că eu am cumpărat canapeaua din banii mei. Nici măcar ai firmei, ci ai mei, pentru că eu vreau să mă mai întind din când în când, nu firma. Cum nici Ministerul Sănătății nu voia să se întindă din când în când, ci ministrul.
În cele 7 luni cât a fost ministru al sănătății (din 20 mai 2016 până în 4 ianuarie 2017), domnul Voiculescu a câștigat 107.976 de lei. Adică a a vut un salariu de aproximativ 15.000 de lei lunar. Doar de la minister.
Eu am trei joburi în momentul de față. Trei. Și încă nu câștig într-o lună cât câștiga domnul Voiculescu de la un singur job. Totuși, am găsit 540 de lei pentru a cumpăra o canapea, repede, pentru că simțeam nevoia uneia. Domnul Voiculescu, mult mai bine plătit decât mine, a preferat să aștepte șase luni, dar măcar canapeaua de care, probabil, următorul ministru al Sănătății nu avea nevoie, a fost plătită din banii contribuabililor.
Ei bine, încetați să vă mai luați de statul român și de asistații social. Un om care câștigă 30 de canapele ca a mea lunar, dar e capabil să aștepte șase luni cu mâna întinsă la statul român până i se cumpără o canapea, ei bine, un astfel de om e mai rău decât ultimul atârnător teleormănean la venitul minim garantat.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mar Noi 21, 2017 4:29 pm
Nici nu l-am poemnit bine pe cersetorul de mai sus, ca s-a infiintat in prim-plan si tuta lasata balta de Dan Teodorescu.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Acu', sincer, io nu-i cred chiar atat de tampiti pe pesedisti incat sa ceara listingul cu donatorii, mai mult ca sigur fiind suficienta suma totala donata/operator telefonie mobila. Ca or fi cativa fraieri care doneaza via sms, iar grosul banilor le sunt virati de Soros (eventual pentru trafic de organe*), asta s-ar putea observa imediat in cazul unei declaratii de venituri si cheltuieli.
Panica mare pe draguti.
*Vad ca si-au facut curatenie in baza de date, cu ocazia "furtului" de la inceputul lui octombrie.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Melania Medeleanu a scris:Banii care vin într-o organizație, vin de la companii și de la foarte mulți oameni obișnuiți care aleg să doneze din banii lor și așa puțini o suma mică. Acum asociația Magic Camp e implicată într-un proiect de foundraising pentru proiectul Magic Home prin care ne propunem să strângem 100.000 smsuri de 2 euro. Dacă proiectul de lege trece va trebui să raportăm să scriem semestrial numele a sute de mii de oameni care donează câte 2 euro. Practic vom face numai asta activ noastră se va bloca și în loc să ne ocupăm de ce știm să facem, adică bine, vom face ceea ce face statul, hârtogărie.
Prin această lege vom fi puși automat în afară legii pentru că oamenii care donează 2 euo nu ne spun și numele trimit doar un sms. Nu avem acces la numele acestor oameni. Neputând raporta aceste nume vom fi în afară legii și atunci activitatea noastră va înceta.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Acu', sincer, io nu-i cred chiar atat de tampiti pe pesedisti incat sa ceara listingul cu donatorii, mai mult ca sigur fiind suficienta suma totala donata/operator telefonie mobila. Ca or fi cativa fraieri care doneaza via sms, iar grosul banilor le sunt virati de Soros (eventual pentru trafic de organe*), asta s-ar putea observa imediat in cazul unei declaratii de venituri si cheltuieli.
Panica mare pe draguti.
*Vad ca si-au facut curatenie in baza de date, cu ocazia "furtului" de la inceputul lui octombrie.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mier Noi 22, 2017 10:20 am
Dimineata am aflat si io ce s-a putut intampla aseara. 
Ingrid Mocanu
12 ore ·
În timp ce Dragnea plângea pe holuri că Veveriţa vieţii i-a devansat întâlnirea dată la sechestru, într-un dosar în care cică e mafiot organizat aproape din secolul trecut, fără ca serviciuțele țărișoarei să știe neam, deși obțineau sute de mii de mandate de interceptare, și în ciuda faptului că cel mai mare procuror-anchetator de ordonanțe, Paul Dimitriu, zisese că nu e pic de mafioțeală în dosarul ăla, la fel ca o onorată instanță,
În timp ce Bot se filma înjurând Ciuma Roșie în fața DNA – ului, așteptându-l fierbinte pe Dragnea, și în vreme ce câțiva haștagieni urlau ode Statului Paralel,
Ce credeți că i-a trecut prin cap Luluței, ca să dezmintă ”zvonurile răutăcioase” că ea ar face dosare politice pesediștilor ”corupți”?
Să se ducă fix, da fix în același timp, la Pora în vizită, unde să se lase linsă de șeful partidului de opoziție, adică al lui Joianis, cel acuzat că i-ar fabrica dosarele lui Dragnea.
Și unde, pe lângă trupușorul ei grațios, a deplasat să se întâlnească cu acest dr. Jekyll and Mr. Hyde al politicii dâmbovițene și ”garanții independenței” justiției, cesemeii sistemiști Matileț și ex-Țulușa, care votează cu spor împotriva judecătorilor care i-au trimis acolo să îi reprezinte pe ei, nu pe procurori, care au alți reprezentanți.
Și în odele grețoase ale (încă) penalului Organ, care a ratat ocazia să arate la alegerile locale ce scor penibil ar fi obținut dacă nu ar fi cerut șpagă în direct unui mogul, și însoțită de văicărelilele aiuritoare ale ”societății soroșiste” plătită și de la bugetul de stat, în pericol de a pierde stipendiile, a hămăit aceleași sloganuri: ce grozavă e ea, care e deneia și cum e ea o Faraoancă perfectă care nu face niciun abuz.
Frați români, câți neuroni trebuie să ai ca să îți treacă prin cap să faci așa ceva?
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
De la Badea am inteles si ca baschetoza a acuzat CCR ca ar fi prejudiciat statul cu sute de milioane de euro, prin decizia de dezincriminare a abuzului in serviciu (in acea forma stalinista prevazuta in CP al lui Pledoiu).
Ingrid Mocanu
12 ore ·
În timp ce Dragnea plângea pe holuri că Veveriţa vieţii i-a devansat întâlnirea dată la sechestru, într-un dosar în care cică e mafiot organizat aproape din secolul trecut, fără ca serviciuțele țărișoarei să știe neam, deși obțineau sute de mii de mandate de interceptare, și în ciuda faptului că cel mai mare procuror-anchetator de ordonanțe, Paul Dimitriu, zisese că nu e pic de mafioțeală în dosarul ăla, la fel ca o onorată instanță,
În timp ce Bot se filma înjurând Ciuma Roșie în fața DNA – ului, așteptându-l fierbinte pe Dragnea, și în vreme ce câțiva haștagieni urlau ode Statului Paralel,
Ce credeți că i-a trecut prin cap Luluței, ca să dezmintă ”zvonurile răutăcioase” că ea ar face dosare politice pesediștilor ”corupți”?
Să se ducă fix, da fix în același timp, la Pora în vizită, unde să se lase linsă de șeful partidului de opoziție, adică al lui Joianis, cel acuzat că i-ar fabrica dosarele lui Dragnea.
Și unde, pe lângă trupușorul ei grațios, a deplasat să se întâlnească cu acest dr. Jekyll and Mr. Hyde al politicii dâmbovițene și ”garanții independenței” justiției, cesemeii sistemiști Matileț și ex-Țulușa, care votează cu spor împotriva judecătorilor care i-au trimis acolo să îi reprezinte pe ei, nu pe procurori, care au alți reprezentanți.
Și în odele grețoase ale (încă) penalului Organ, care a ratat ocazia să arate la alegerile locale ce scor penibil ar fi obținut dacă nu ar fi cerut șpagă în direct unui mogul, și însoțită de văicărelilele aiuritoare ale ”societății soroșiste” plătită și de la bugetul de stat, în pericol de a pierde stipendiile, a hămăit aceleași sloganuri: ce grozavă e ea, care e deneia și cum e ea o Faraoancă perfectă care nu face niciun abuz.
Frați români, câți neuroni trebuie să ai ca să îți treacă prin cap să faci așa ceva?
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
De la Badea am inteles si ca baschetoza a acuzat CCR ca ar fi prejudiciat statul cu sute de milioane de euro, prin decizia de dezincriminare a abuzului in serviciu (in acea forma stalinista prevazuta in CP al lui Pledoiu).
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mier Noi 22, 2017 10:29 am
Legat cumva de cersetorii Voiculescu&Tuta aruncata din Taxi, m-a lovit o poza chiar la accesarea paginii de feisbuc a Veveritei care-l ancheteaza pe Dragnea.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Cat de curand, cand se va destructura sistemul, chiar nu m-as mira sa aflu ca toti acesti binefacatori si surazatori erau, de fapt, niste pioni intr-o retea de trafic de organe, coordonata de o fundatie sorosista transnationala.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Cat de curand, cand se va destructura sistemul, chiar nu m-as mira sa aflu ca toti acesti binefacatori si surazatori erau, de fapt, niste pioni intr-o retea de trafic de organe, coordonata de o fundatie sorosista transnationala.
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mier Noi 22, 2017 10:42 am
Imbecilul Malin Bot, ramas pe drumuri si supravietuind cu maruntisul pe care i-l arunca securistii din cand in cand, n-a reusit sa primeasca un pumn in gura sau macar un sut in cur, desi s-a infipt ca un tigan intre pesedisti, jignindu-i in fel si chip.
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mier Noi 22, 2017 3:59 pm
Generalul Dumbravă este autorul celebrei sintagme "Justiția - câmp tactic" și un fel de proxenet tactic pentru procuroarea DNA produsă la apelul bocancilor, Lăncrănjan. Aflăm de la colonelul Dragomir (informație confirmată de Sorina Matei) că, până în urmă cu câteva ore (între timp cică l-ar fi șters băieții din unitatea de șters), generalul Dumbravă avea un cont de facebook conspirat cu litere din alfabetul georgian/armenesc, printr-un cuvânt care, în esență, înseamnă "dumbravă".
Acest fapt divers constituie un bun indiciu asupra realității că milițianul român rămâne același, indiferent dacă partenerul strategic pe care-l slugărește se numește "Ivan" sau "John". Adică, vorba unui banc vechi, al nostru este mereu tentat să se conspire sub numele "Căcat Vasile" dacă are ghinionul ca numele său real să fie "Căcat Ion"...
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Am vazut dimineata o poza cu presupusul cont al securistului Dumbrava, insa n-am avut timp sa-i caut pagina si sa sap p-acolo. Pacat ca a fost stearsa.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Acest fapt divers constituie un bun indiciu asupra realității că milițianul român rămâne același, indiferent dacă partenerul strategic pe care-l slugărește se numește "Ivan" sau "John". Adică, vorba unui banc vechi, al nostru este mereu tentat să se conspire sub numele "Căcat Vasile" dacă are ghinionul ca numele său real să fie "Căcat Ion"...
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Am vazut dimineata o poza cu presupusul cont al securistului Dumbrava, insa n-am avut timp sa-i caut pagina si sa sap p-acolo. Pacat ca a fost stearsa.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Dum Noi 26, 2017 10:33 am
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Dum Noi 26, 2017 10:54 am
Pesdistul pletos pare sa fi ramas singurul mascul apt combatant in partidul ala de sfiosi.
Liviu Plesoianu
1 oră ·
#REZIST? Pe recepție? Cum am promis, vi-l prezint în toată splendoarea sa pe prietenul vostru - INEGALABILUL Mălin BOT!
Din februarie și până acum, BOT se erijează în purtătorul de cuvânt al „Pieței”, e cel mai mare susținător al #REZIST și al ONG-urilor din jurul #REZIST. În 2013 însă – surprize, surprize! – același BOT scria pe larg, în Evenimentul Zilei, despre #MANIPULAREA protestelor de către #ONG-uri! Titlul articolului era chiar acesta: „Şmecherii de ONG fac bani şi proteste”. La ce se referea? La protestele împotriva proiectului „Roșia Montană”. Ce spunea, în esență? – Că mii de tineri sunt #MANIPULAȚI să iasă în stradă de #ONG-uri care primesc bani de la... #SOROS!
Iată cum își începea articolul domnul BOT, cu doar PATRU ani în urmă: „Cei mai mulţi dintre tinerii care au protestat în Piaţa Universităţii şi în oraşele mari nu au habar câţi BANI încasează organizatorii”.
Apoi, continua domnul BOT chiar așa: „Protestul împotriva proiectului Roşia Montană a atras mii de tineri în Piaţa Universitaţii. MOBILIZAREA s-a făcut prin REŢELE SOCIALE, invitaţiile fiind trimise şi de activişti din ONG-uri. Tinerii au ieşit din case cu miile, fără să aibă habar de BANII DIN SPATELE ORGANIZATORILOR. MAI MULTE ONG-URI IMPLICATE ÎN PROTESTE BENEFICIAZĂ DE FINANŢĂRI DE LA FUNDAŢII ALE MILIARDARULUI GEORGE SOROS. Numele miliardarului este relevant, pentru că SOROS a făcut afaceri în industria mineritului, împotriva căreia se declară chiar cei finanţaţi de fundaţiile lui”.
Mai vreți? – Mai avem, tot de la BOT: „CUM AU INFORMAT ŞMECHERII DIN ONG-URI CĂ AU FINANŢĂRI DE ZECI DE MILIOANE, PE TINERII DIN PIAŢĂ CARE AU CREZUT CĂ ORGANIZAREA E TOTAL DEZINTERESATĂ?”.
Mai mult, zice BOT Mălin și asta: „MII DE TINERI, CARE AU CREZUT CU SINCERITATE ÎN MESAJELE ŞMECHERILOR, AU DAT CURS UNOR INVITAŢII LA PROTESTE FĂRĂ SĂ ŞTIE CE BANI SUNT ÎN SPATELE ORGANIZATORILOR ŞI ASTA NU ESTE CORECT”.
...Sunt doar câteva citate dintr-o serie de articole ale domnului Mălin BOT, din 2013. Voi reveni și cu altele. Deocamdată, e interesant de văzut dacă BOT mai are #CURAJUL să vină printre protestatari. Iar, dacă vine, interesant de văzut e cum îl veți aborda pe cel care vă explica acum doar PATRU ani că sunteți #MANIPULAȚI de cei PLĂTIȚI DE #SOROS...
Tot interesant e și pe unde va mai scoate cămașa alt ins bizar – PSEUDO-ESOTERICUL ORESTE, cel care a protestat împotriva proiectului „Roșia Montană”, dar care acum e mare amic de proteste cu bizarul Mălin BOT, adică EXACT cu cel care spunea că inși precum ORESTE manipulează sau sunt manipulați pentru a protesta împotriva proiectului „Roșia Montană”.
Întrebare pentru #REZIST: BOT și ORESTE sunt...
- #BIPOLARI;
- #IPOCRIȚI;
- #PLĂTIȚI?
P.S. Va urma...
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Liviu Plesoianu
1 oră ·
#REZIST? Pe recepție? Cum am promis, vi-l prezint în toată splendoarea sa pe prietenul vostru - INEGALABILUL Mălin BOT!
Din februarie și până acum, BOT se erijează în purtătorul de cuvânt al „Pieței”, e cel mai mare susținător al #REZIST și al ONG-urilor din jurul #REZIST. În 2013 însă – surprize, surprize! – același BOT scria pe larg, în Evenimentul Zilei, despre #MANIPULAREA protestelor de către #ONG-uri! Titlul articolului era chiar acesta: „Şmecherii de ONG fac bani şi proteste”. La ce se referea? La protestele împotriva proiectului „Roșia Montană”. Ce spunea, în esență? – Că mii de tineri sunt #MANIPULAȚI să iasă în stradă de #ONG-uri care primesc bani de la... #SOROS!
Iată cum își începea articolul domnul BOT, cu doar PATRU ani în urmă: „Cei mai mulţi dintre tinerii care au protestat în Piaţa Universităţii şi în oraşele mari nu au habar câţi BANI încasează organizatorii”.
Apoi, continua domnul BOT chiar așa: „Protestul împotriva proiectului Roşia Montană a atras mii de tineri în Piaţa Universitaţii. MOBILIZAREA s-a făcut prin REŢELE SOCIALE, invitaţiile fiind trimise şi de activişti din ONG-uri. Tinerii au ieşit din case cu miile, fără să aibă habar de BANII DIN SPATELE ORGANIZATORILOR. MAI MULTE ONG-URI IMPLICATE ÎN PROTESTE BENEFICIAZĂ DE FINANŢĂRI DE LA FUNDAŢII ALE MILIARDARULUI GEORGE SOROS. Numele miliardarului este relevant, pentru că SOROS a făcut afaceri în industria mineritului, împotriva căreia se declară chiar cei finanţaţi de fundaţiile lui”.
Mai vreți? – Mai avem, tot de la BOT: „CUM AU INFORMAT ŞMECHERII DIN ONG-URI CĂ AU FINANŢĂRI DE ZECI DE MILIOANE, PE TINERII DIN PIAŢĂ CARE AU CREZUT CĂ ORGANIZAREA E TOTAL DEZINTERESATĂ?”.
Mai mult, zice BOT Mălin și asta: „MII DE TINERI, CARE AU CREZUT CU SINCERITATE ÎN MESAJELE ŞMECHERILOR, AU DAT CURS UNOR INVITAŢII LA PROTESTE FĂRĂ SĂ ŞTIE CE BANI SUNT ÎN SPATELE ORGANIZATORILOR ŞI ASTA NU ESTE CORECT”.
...Sunt doar câteva citate dintr-o serie de articole ale domnului Mălin BOT, din 2013. Voi reveni și cu altele. Deocamdată, e interesant de văzut dacă BOT mai are #CURAJUL să vină printre protestatari. Iar, dacă vine, interesant de văzut e cum îl veți aborda pe cel care vă explica acum doar PATRU ani că sunteți #MANIPULAȚI de cei PLĂTIȚI DE #SOROS...
Tot interesant e și pe unde va mai scoate cămașa alt ins bizar – PSEUDO-ESOTERICUL ORESTE, cel care a protestat împotriva proiectului „Roșia Montană”, dar care acum e mare amic de proteste cu bizarul Mălin BOT, adică EXACT cu cel care spunea că inși precum ORESTE manipulează sau sunt manipulați pentru a protesta împotriva proiectului „Roșia Montană”.
Întrebare pentru #REZIST: BOT și ORESTE sunt...
- #BIPOLARI;
- #IPOCRIȚI;
- #PLĂTIȚI?
P.S. Va urma...
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
baso Dum Noi 26, 2017 1:28 pm
ENKI a scris:Pesdistul pletos pare sa fi ramas singurul mascul apt combatant in partidul ala de sfiosi.
Sunt de acord ca , pentru un rebel, nu are doar enunturi in discurs, ci a inceput inclusiv sa se documeneteze temeinic inainte sa atace punctual. Ceea ce inseamna o detasare benefica de campul gravitational al lozincilor , intrand in abordarea concretului, cu argumente.
baso- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 16006
Data de inscriere : 04/10/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Vin Dec 01, 2017 11:17 am
Iarăși despre lichele…
În urmă cu câteva luni, când își scria cartea Mai sunt judecători la Berlin, Dan Radu Rușanu îmi povestise o întâmplare cu moralistul Gabriel Liiceanu. I-am zis pe loc să o introducă în volumul de memorii, întru lămurirea opiniei publice cu privire la atletul corectitudinii politice dedulcit la cherosenul băsist și nu numai. Nu știu ce s-a întâmplat, sau știu dar nu vreau să povestesc, istorioara n-a mai apărut în volumul publicat de Editura RAO. Cu acordul autorului, o dau eu în vileag acum, după ce intelectualii talibani au cerut norodului ce și cum să citească, în cea mai abjectă dezlănțuire huliganică a intelighenției de dreapta de după 1989. Un fel de mineriadă cu izmeneli culturale….
*
Apel către… amintiri
Pe la începutul anului 2000, m-a sunat Valeriu Stoica, pe atunci ministru de stat si ministrul justitiei, și m-a rugat să-l primesc pe maestrul Gabriel Liiceanu, care avea o mică problemă, și să încerc să-l ajut în rezolvarea ei.
Nu am înțeles ce problemă putea să aibă omul de cultură, filozoful și scriitorul dizident G. L., problemă în rezolvarea căreia să se fi putut implica președintele Băncii de Export-Import a României – funcție pe care o dețineam la acea dată –, dar m-am conformat solicitării prim-vice-președintelui PNL și am acceptat întâlnirea respectivă.
Maestrul a venit cu un braț de cărți, dornic să-mi arate cu ce se ocupă Editura Humanitas, moștenitoarea defunctei Edituri Politice din perioada comunistă.
„Spre deosebire de acum 10 ani, mi-a zis musafirul, când Editura Politică publica numai cuvântările tovarășului Ceaușescu și directivele PCR, acum, Editura Humanitas are o plajă largă de publicații ale unor scriitori români, interziși în perioada comunistă.”
Mi-a explicat, de asemenea, că-i era foarte greu să supraviețuiască în acea competiție acerbă dintre edituri, Humanitas publicând numai opere ale unor scriitori valoroși: Emil Cioran, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Lucian Blaga etc.
Am mai înțeles că veniturile din tipărirea și publicarea acestora nu erau comparabile nici pe departe cu cele obținute de alte edituri din publicarea titlurilor comerciale.
Dar problema pentru care domnia-sa venise la mine, mai precis la banca al cărei președinte eram, era alta: unul dintre acționarii societății, un cetățean francez, dorea să se retragă și să-și vândă acțiunile pe care le deținea. Numai că domnul Liiceanu nu dorea ca aceste acțiuni să ajungă în posesia unui investitor care să urmărească doar obținerea de profit din societatea Humanitas, fără să se gândească și la actul de cultura în sine. De aceea se hotărâse să le cumpere domnia-sa, dar, nedispunând de suma necesara, dorea un credit bancar pe 3-4 ani de zile, cu care să poată achiziționa participația francezului.
Deși Exim-Bank nu acorda credite pentru asemenea achiziții, i-am spus interlocutorului că voi încerca să conving consiliul de administrație să facem o excepție pentru domnia-sa și să-i acordăm creditul solicitat, cu o dobândă foarte mică, urmând ca garanția să fie asigurată cu active imobiliare: un apartament, un teren sau o casă.
– Domnule Președinte – mi s-a adresat acesta -, în afară de condeiul din mână și coala de hârtie pe care scriu, eu nu am altă avere cu care să garantez. Doar buna credință și reputația ireproșabilă de care mă bucur sunt singurele garanții pe care le pot oferi.
Am încercat să-i explic distinsului oaspete că am toată disponibilitatea să îl ajut, dar nicio bancă nu poate să acorde un credit fără o garanție solidă, iar regulamentul intern al Exim Bank și normele BNR sunt foarte stricte în această privință.
Maestrul Liiceanu a plecat foarte dezamăgit de refuzul meu, neputând să înțeleagă de ce o bancă nu poate să crediteze un act de cultură fără garanții materiale.
După circa trei săptămâni, m-a sunat din nou, solicitându-mi o întâlnire urgentă. Eram convins că a reușit să obțină garanțiile materiale solicitate pentru garantarea împrumutului și dorește să începem formalitățile pentru procesul de creditare.
Însoțit de directoarea economică a societății Humanitas, mi-a prezentat însă o nouă problemă: în urma unui control efectuat, Garda Financiară imputase Societății Humanitas o sumă uriașă pentru neachitarea obligațiilor la bugetul de stat, precum și penalizările de întârziere, aferente acestor sume.
Prin procesul-verbal de control se stabilise și un termen de plată a acestora, în caz contrar, urmând să se treacă la executarea silită a societății și la blocarea conturilor.
Domnul Liiceanu era convins că fusese un control tendențios, care ar fi urmărit închiderea Editurii Humanitas, ca represalii pentru faptul că domnia-sa susținuse deschiderea spațiului aerian al României pentru avioanele NATO care bombardau Belgradul.
Fără să mă duc cu gândul așa departe, am solicitat directoarei economice a editurii procesul-verbal de control al Gărzii Financiare. După ce l-am citit cu atenție, l-am întrebat pe domnul G. L. dacă sumele imputate prin procesul-verbal de control ca obligații restante la bugetul de stat au fost achitate.
– În ultima perioadă nu am avut disponibilități și nu am putut plăti – mi-a răspuns acesta.
– Și de cât timp nu ați plătit, o lună, două, șapte? – am întrebat eu.
– Ceva mai mult – mi-a răspuns directoarea economică.
– Un an, doi? – am insistat eu.
– Poate mai mult.
– Patru-cinci ani?
– Cam așa ceva – a răspuns directoarea.
Am recitit procesul-verbal întocmit de Garda Financiară: lucrurile erau clare, iar sumele, de necontestat. Am ridicat din umeri neputincios și am încercat să le explic celor doi:
– Problema este la Ministerul Finanțelor. Eu, ca președinte de bancă, nu am nicio competență în acest sens și nici nu pot să vă ajut. Sumele stabilite și imputate de control sunt bine documentate și de necontestat. Ați putea doar solicita eșalonarea lor.
– Dar, practic, nu putem să plătim aceste sume. Nu ar putea domnul ministru să ne scutească de plata lor, fiind vorba de un act de cultură? – a întrebat dl. Liiceanu.
– Știu că în unele cazuri – a intervenit directoarea economică – s-au acordat, de către Ministerul Finanțelor, scutiri de penalități și eșalonarea datoriilor. Nu am putea să beneficiem și noi de aceste facilități, ca să nu fim executați silit?
– Din câte știu eu, nu se mai acordă asemenea facilități. Dar faceți o cerere în acest sens la Ministerul Finanțelor și poate vi se aprobă – i-am sfătuit.
– Sunteți prieten cu domnul ministru Remeș, nu puteți să-i prezentați cazul nostru și să-l rugați să ne scutească de plata majorărilor și să ne aprobe eșalonarea datoriilor măcar pe cinci ani? Este, totuși, vorba de un act de cultură – a insistat maestrul Liiceanu.
L-am sfătuit să facă o cerere în acest sens și să o depună la Ministerul Finanțelor, iar eu voi încerca să-i prezint domnului ministru situația deosebită a Editurii Humanitas.
Peste câteva zile, când m-am dus pe la minister, l-am abordat pe Remeș și i-am explicat situația societății Humanitas.
– Știu, „bătrâne”, toată situația. M-a sunat jumătate din PNL pentru asta. Dar am dat deja, mai demult, un ordin de ministru, prin care am interzis eșalonarea datoriilor și scutirea de penalități.
– Da, Traiane, dar e vorba de un act de cultură – i-am repetat eu ministrului argumentele domnului Liiceanu.
– Da, „bătrâne”, dar oamenii ăștia de cultură, dizidenții din vremea lui Ceaușescu, sunt azi mai „pricopsiți” decât mine, care sunt ministrul Finanțelor. Când o veni Curtea de Conturi să mă întrebe de ce am aprobat aceste facilități unei societăți comerciale, nici tu, nici domnul Liiceanu nu o să dați cu subsemnatul. Dar dacă „partidul” insistă, o să i le acord…. deși, personal, nu cred că este o treabă „oablă” – a răspuns morocănos Remeș.
*
* *
Într-adevăr, peste un an de zile, controlul Curții de Conturi a considerat nelegale facilitățile de care a beneficiat societatea Humanitas, iar fostul ministru a trebuit să explice în scris oportunitatea acordării acestora și să dea cu „subsemnatul” la organele abilitate.
„Actul de cultură” a fost considerat de către inspectorii Curții de Conturi drept o „simplă înlesnire fiscală acordată unei societăți comerciale aducătoare de profit”.
*
* *
În primăvara anului 2002, disensiunile dintre Valeriu Stoica și Dinu Patriciu ajunseseră de notorietate, atacurile și acuzațiile reciproce făcând deliciul presei.
În acest context, conducerea PNL, în frunte cu președintele Valeriu Stoica și vicepreședinții partidului, a fost invitată la Grupul de Dialog Social, pentru a se realiza o mediere între cele două părți.
Dar și aici, cei doi principali protagoniști, Valeriu Stoica și Dinu Patriciu, aveau susținători care încercau cu diverse argumente, mai mult sau mai puțin pertinente, să arate/să demonstreze că cealaltă parte este de vină.
În timpul acestor discuții/dezbateri, Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu și cu mine, susținători declarați ai lui Dinu Patriciu, i-am lăsat pe cei doi – Stoica și Patriciu – să răspundă diverselor reproșuri aduse de membrii GDS prezenți, acuzații făcute în funcție de simpatia sau antipatia fiecăruia.
La un moment dat, în cadrul dezbaterilor a intervenit și domnul Gabriel Liiceanu, care, cu o voce gravă, i s-a adresat lui Patriciu:
– Eu nu pot să înțeleg cum ați obținut dumneavoastră pentru Petromidia acordarea de facilități fiscale la plata unor obligații față de bugetul de stat, pe timp de 10 ani. Nu mi se pare nici legal și nici moral ca să lipsiți bugetul României de asemenea sume importante, care ar fi fost benefice tuturor contribuabililor. Nu cred că asemenea facilități s-au putut obține printr-o simplă cerere la Ministerul Finanțelor, fără a se evita anumite intervenții. Chiar dacă facilitățile acordate sunt legale, cum susțineți dumneavoastră, nu cred că sunt și morale.
Am întors capul către maestrul Liiceanu, încercând să-i întâlnesc privirea. N-am reușit și atunci, fără să țin cont de situație, am intervenit, întrerupându-l:
– Dar dumneavoastră, excelență, când vi s-a aprobat eșalonarea pentru Humanitas în urmă cu doi ani, cum…?…
N-am apucat să-mi termin întrebarea, că o doamnă, trecută de prima tinerețe, m-a admonestat:
– Sunt oripilată de modul în care un politician controversat se poate adresa maestrului Liiceanu, întrerupându-l fără pic de bun simț. Aceste apucături ale politicienilor probabil că sunt tolerate în Parlament, dar nu într-un mediu academic, între oameni de cultură.
Și câteva zeci de secunde doamna m-a tocat mărunt, apoi s-a dezlănțuit la adresa lui Dinu Patriciu. A urmat luarea la rost a lui Crin Antonescu și imediat a lui Călin Popescu Tăriceanu, după care s-a întors furtunos la Dinu Patriciu. Doamna perora și perora la adresa politicienilor controversați.
Deja fusese prea mult pentru mine. M-am ridicat și am părăsit sala, lăsând-o în urmă pe doamna indignată, care, acum, începuse să-i toace pe comuniștii lui Iliescu și Năstase.
Ajuns în stradă, am cotit-o la stânga, pe Calea Victoriei, mergând înspre Piața Palatului. M-am uitat puțin mirat la clădirea fostului Comitet Central. Parcă era puțin diferită față de cea din decembrie 1989. Nu înțelegeam ce se schimbase, dar exista totuși o schimbare. M-am uitat mai cu atenție și, într-un târziu, am realizat: în decembrie 1989, clădirea fostului Comitet Central al PCR nu avea zăbrele la geamurile de la parter. Îmi aminteam aceasta foarte bine, pentru că am intrat în sediul CC-ului pe geam. Ne trăgeam unii pe alții ca să escaladăm fereastra și apoi năvăleam în holul de la parter, unde ne întâlneam cu cei care forțaseră ușa. Era în 22 decembrie 1989. Trecuseră aproape 13 ani de atunci. Mă uitam la gratiile groase de la ferestre. Oare când s-or fi pus? În anii ’80, printre pietrele caldarâmului din fața CC-ului creștea iarba. Nimeni nu avea voie să meargă pe acolo. Numai „tovarășul” și „tovarășa” intrau pe ușa din față. Acum, parcarea asfaltată din fața clădirii era plină de mașini…
Am plecat mai departe pe Calea Victoriei și m-am oprit vis-á-vis de magazinul Muzica. În 22 Decembrie 1989, un cordon de milițieni încercase să oprească manifestanții care voiau să ajungă în fața Palatului. Când au început să plece tancurile din fața CC-ului, au fugit și milițienii…
Trecuseră doar 13 ani, dar ce multe se schimbaseră!… Ne schimbaserăm în primul rând noi, nu mai eram cei din decembrie 1989. Atunci, eram uniți, acum, dezbinați. Atunci, entuziaști, acum, dezamăgiți. Atunci, strigam liberi: „Jos Ceaușescu !” și „Fără comuniști !”, acum începuse să ne fie frică și să vorbim la telefon.
Ce câștigaserăm și ce pierduserăm față de decembrie 1989 ? Poate Dumnezeu știe…
Vis-á-vis de Biserica Kretzulescu, în vitrinele luminate puternic ale Librăriei Humanitas, am remarcat două cărți ale maestrului Liiceanu: Apel către lichele și Declarație de iubire. Am mai citit o data titlurile și am surâs amar… „lichele văd peste tot, dar iubire mai există oare ?!…”
Dan Radu Rușanu
În urmă cu câteva luni, când își scria cartea Mai sunt judecători la Berlin, Dan Radu Rușanu îmi povestise o întâmplare cu moralistul Gabriel Liiceanu. I-am zis pe loc să o introducă în volumul de memorii, întru lămurirea opiniei publice cu privire la atletul corectitudinii politice dedulcit la cherosenul băsist și nu numai. Nu știu ce s-a întâmplat, sau știu dar nu vreau să povestesc, istorioara n-a mai apărut în volumul publicat de Editura RAO. Cu acordul autorului, o dau eu în vileag acum, după ce intelectualii talibani au cerut norodului ce și cum să citească, în cea mai abjectă dezlănțuire huliganică a intelighenției de dreapta de după 1989. Un fel de mineriadă cu izmeneli culturale….
*
Apel către… amintiri
Pe la începutul anului 2000, m-a sunat Valeriu Stoica, pe atunci ministru de stat si ministrul justitiei, și m-a rugat să-l primesc pe maestrul Gabriel Liiceanu, care avea o mică problemă, și să încerc să-l ajut în rezolvarea ei.
Nu am înțeles ce problemă putea să aibă omul de cultură, filozoful și scriitorul dizident G. L., problemă în rezolvarea căreia să se fi putut implica președintele Băncii de Export-Import a României – funcție pe care o dețineam la acea dată –, dar m-am conformat solicitării prim-vice-președintelui PNL și am acceptat întâlnirea respectivă.
Maestrul a venit cu un braț de cărți, dornic să-mi arate cu ce se ocupă Editura Humanitas, moștenitoarea defunctei Edituri Politice din perioada comunistă.
„Spre deosebire de acum 10 ani, mi-a zis musafirul, când Editura Politică publica numai cuvântările tovarășului Ceaușescu și directivele PCR, acum, Editura Humanitas are o plajă largă de publicații ale unor scriitori români, interziși în perioada comunistă.”
Mi-a explicat, de asemenea, că-i era foarte greu să supraviețuiască în acea competiție acerbă dintre edituri, Humanitas publicând numai opere ale unor scriitori valoroși: Emil Cioran, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Lucian Blaga etc.
Am mai înțeles că veniturile din tipărirea și publicarea acestora nu erau comparabile nici pe departe cu cele obținute de alte edituri din publicarea titlurilor comerciale.
Dar problema pentru care domnia-sa venise la mine, mai precis la banca al cărei președinte eram, era alta: unul dintre acționarii societății, un cetățean francez, dorea să se retragă și să-și vândă acțiunile pe care le deținea. Numai că domnul Liiceanu nu dorea ca aceste acțiuni să ajungă în posesia unui investitor care să urmărească doar obținerea de profit din societatea Humanitas, fără să se gândească și la actul de cultura în sine. De aceea se hotărâse să le cumpere domnia-sa, dar, nedispunând de suma necesara, dorea un credit bancar pe 3-4 ani de zile, cu care să poată achiziționa participația francezului.
Deși Exim-Bank nu acorda credite pentru asemenea achiziții, i-am spus interlocutorului că voi încerca să conving consiliul de administrație să facem o excepție pentru domnia-sa și să-i acordăm creditul solicitat, cu o dobândă foarte mică, urmând ca garanția să fie asigurată cu active imobiliare: un apartament, un teren sau o casă.
– Domnule Președinte – mi s-a adresat acesta -, în afară de condeiul din mână și coala de hârtie pe care scriu, eu nu am altă avere cu care să garantez. Doar buna credință și reputația ireproșabilă de care mă bucur sunt singurele garanții pe care le pot oferi.
Am încercat să-i explic distinsului oaspete că am toată disponibilitatea să îl ajut, dar nicio bancă nu poate să acorde un credit fără o garanție solidă, iar regulamentul intern al Exim Bank și normele BNR sunt foarte stricte în această privință.
Maestrul Liiceanu a plecat foarte dezamăgit de refuzul meu, neputând să înțeleagă de ce o bancă nu poate să crediteze un act de cultură fără garanții materiale.
După circa trei săptămâni, m-a sunat din nou, solicitându-mi o întâlnire urgentă. Eram convins că a reușit să obțină garanțiile materiale solicitate pentru garantarea împrumutului și dorește să începem formalitățile pentru procesul de creditare.
Însoțit de directoarea economică a societății Humanitas, mi-a prezentat însă o nouă problemă: în urma unui control efectuat, Garda Financiară imputase Societății Humanitas o sumă uriașă pentru neachitarea obligațiilor la bugetul de stat, precum și penalizările de întârziere, aferente acestor sume.
Prin procesul-verbal de control se stabilise și un termen de plată a acestora, în caz contrar, urmând să se treacă la executarea silită a societății și la blocarea conturilor.
Domnul Liiceanu era convins că fusese un control tendențios, care ar fi urmărit închiderea Editurii Humanitas, ca represalii pentru faptul că domnia-sa susținuse deschiderea spațiului aerian al României pentru avioanele NATO care bombardau Belgradul.
Fără să mă duc cu gândul așa departe, am solicitat directoarei economice a editurii procesul-verbal de control al Gărzii Financiare. După ce l-am citit cu atenție, l-am întrebat pe domnul G. L. dacă sumele imputate prin procesul-verbal de control ca obligații restante la bugetul de stat au fost achitate.
– În ultima perioadă nu am avut disponibilități și nu am putut plăti – mi-a răspuns acesta.
– Și de cât timp nu ați plătit, o lună, două, șapte? – am întrebat eu.
– Ceva mai mult – mi-a răspuns directoarea economică.
– Un an, doi? – am insistat eu.
– Poate mai mult.
– Patru-cinci ani?
– Cam așa ceva – a răspuns directoarea.
Am recitit procesul-verbal întocmit de Garda Financiară: lucrurile erau clare, iar sumele, de necontestat. Am ridicat din umeri neputincios și am încercat să le explic celor doi:
– Problema este la Ministerul Finanțelor. Eu, ca președinte de bancă, nu am nicio competență în acest sens și nici nu pot să vă ajut. Sumele stabilite și imputate de control sunt bine documentate și de necontestat. Ați putea doar solicita eșalonarea lor.
– Dar, practic, nu putem să plătim aceste sume. Nu ar putea domnul ministru să ne scutească de plata lor, fiind vorba de un act de cultură? – a întrebat dl. Liiceanu.
– Știu că în unele cazuri – a intervenit directoarea economică – s-au acordat, de către Ministerul Finanțelor, scutiri de penalități și eșalonarea datoriilor. Nu am putea să beneficiem și noi de aceste facilități, ca să nu fim executați silit?
– Din câte știu eu, nu se mai acordă asemenea facilități. Dar faceți o cerere în acest sens la Ministerul Finanțelor și poate vi se aprobă – i-am sfătuit.
– Sunteți prieten cu domnul ministru Remeș, nu puteți să-i prezentați cazul nostru și să-l rugați să ne scutească de plata majorărilor și să ne aprobe eșalonarea datoriilor măcar pe cinci ani? Este, totuși, vorba de un act de cultură – a insistat maestrul Liiceanu.
L-am sfătuit să facă o cerere în acest sens și să o depună la Ministerul Finanțelor, iar eu voi încerca să-i prezint domnului ministru situația deosebită a Editurii Humanitas.
Peste câteva zile, când m-am dus pe la minister, l-am abordat pe Remeș și i-am explicat situația societății Humanitas.
– Știu, „bătrâne”, toată situația. M-a sunat jumătate din PNL pentru asta. Dar am dat deja, mai demult, un ordin de ministru, prin care am interzis eșalonarea datoriilor și scutirea de penalități.
– Da, Traiane, dar e vorba de un act de cultură – i-am repetat eu ministrului argumentele domnului Liiceanu.
– Da, „bătrâne”, dar oamenii ăștia de cultură, dizidenții din vremea lui Ceaușescu, sunt azi mai „pricopsiți” decât mine, care sunt ministrul Finanțelor. Când o veni Curtea de Conturi să mă întrebe de ce am aprobat aceste facilități unei societăți comerciale, nici tu, nici domnul Liiceanu nu o să dați cu subsemnatul. Dar dacă „partidul” insistă, o să i le acord…. deși, personal, nu cred că este o treabă „oablă” – a răspuns morocănos Remeș.
*
* *
Într-adevăr, peste un an de zile, controlul Curții de Conturi a considerat nelegale facilitățile de care a beneficiat societatea Humanitas, iar fostul ministru a trebuit să explice în scris oportunitatea acordării acestora și să dea cu „subsemnatul” la organele abilitate.
„Actul de cultură” a fost considerat de către inspectorii Curții de Conturi drept o „simplă înlesnire fiscală acordată unei societăți comerciale aducătoare de profit”.
*
* *
În primăvara anului 2002, disensiunile dintre Valeriu Stoica și Dinu Patriciu ajunseseră de notorietate, atacurile și acuzațiile reciproce făcând deliciul presei.
În acest context, conducerea PNL, în frunte cu președintele Valeriu Stoica și vicepreședinții partidului, a fost invitată la Grupul de Dialog Social, pentru a se realiza o mediere între cele două părți.
Dar și aici, cei doi principali protagoniști, Valeriu Stoica și Dinu Patriciu, aveau susținători care încercau cu diverse argumente, mai mult sau mai puțin pertinente, să arate/să demonstreze că cealaltă parte este de vină.
În timpul acestor discuții/dezbateri, Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu și cu mine, susținători declarați ai lui Dinu Patriciu, i-am lăsat pe cei doi – Stoica și Patriciu – să răspundă diverselor reproșuri aduse de membrii GDS prezenți, acuzații făcute în funcție de simpatia sau antipatia fiecăruia.
La un moment dat, în cadrul dezbaterilor a intervenit și domnul Gabriel Liiceanu, care, cu o voce gravă, i s-a adresat lui Patriciu:
– Eu nu pot să înțeleg cum ați obținut dumneavoastră pentru Petromidia acordarea de facilități fiscale la plata unor obligații față de bugetul de stat, pe timp de 10 ani. Nu mi se pare nici legal și nici moral ca să lipsiți bugetul României de asemenea sume importante, care ar fi fost benefice tuturor contribuabililor. Nu cred că asemenea facilități s-au putut obține printr-o simplă cerere la Ministerul Finanțelor, fără a se evita anumite intervenții. Chiar dacă facilitățile acordate sunt legale, cum susțineți dumneavoastră, nu cred că sunt și morale.
Am întors capul către maestrul Liiceanu, încercând să-i întâlnesc privirea. N-am reușit și atunci, fără să țin cont de situație, am intervenit, întrerupându-l:
– Dar dumneavoastră, excelență, când vi s-a aprobat eșalonarea pentru Humanitas în urmă cu doi ani, cum…?…
N-am apucat să-mi termin întrebarea, că o doamnă, trecută de prima tinerețe, m-a admonestat:
– Sunt oripilată de modul în care un politician controversat se poate adresa maestrului Liiceanu, întrerupându-l fără pic de bun simț. Aceste apucături ale politicienilor probabil că sunt tolerate în Parlament, dar nu într-un mediu academic, între oameni de cultură.
Și câteva zeci de secunde doamna m-a tocat mărunt, apoi s-a dezlănțuit la adresa lui Dinu Patriciu. A urmat luarea la rost a lui Crin Antonescu și imediat a lui Călin Popescu Tăriceanu, după care s-a întors furtunos la Dinu Patriciu. Doamna perora și perora la adresa politicienilor controversați.
Deja fusese prea mult pentru mine. M-am ridicat și am părăsit sala, lăsând-o în urmă pe doamna indignată, care, acum, începuse să-i toace pe comuniștii lui Iliescu și Năstase.
Ajuns în stradă, am cotit-o la stânga, pe Calea Victoriei, mergând înspre Piața Palatului. M-am uitat puțin mirat la clădirea fostului Comitet Central. Parcă era puțin diferită față de cea din decembrie 1989. Nu înțelegeam ce se schimbase, dar exista totuși o schimbare. M-am uitat mai cu atenție și, într-un târziu, am realizat: în decembrie 1989, clădirea fostului Comitet Central al PCR nu avea zăbrele la geamurile de la parter. Îmi aminteam aceasta foarte bine, pentru că am intrat în sediul CC-ului pe geam. Ne trăgeam unii pe alții ca să escaladăm fereastra și apoi năvăleam în holul de la parter, unde ne întâlneam cu cei care forțaseră ușa. Era în 22 decembrie 1989. Trecuseră aproape 13 ani de atunci. Mă uitam la gratiile groase de la ferestre. Oare când s-or fi pus? În anii ’80, printre pietrele caldarâmului din fața CC-ului creștea iarba. Nimeni nu avea voie să meargă pe acolo. Numai „tovarășul” și „tovarășa” intrau pe ușa din față. Acum, parcarea asfaltată din fața clădirii era plină de mașini…
Am plecat mai departe pe Calea Victoriei și m-am oprit vis-á-vis de magazinul Muzica. În 22 Decembrie 1989, un cordon de milițieni încercase să oprească manifestanții care voiau să ajungă în fața Palatului. Când au început să plece tancurile din fața CC-ului, au fugit și milițienii…
Trecuseră doar 13 ani, dar ce multe se schimbaseră!… Ne schimbaserăm în primul rând noi, nu mai eram cei din decembrie 1989. Atunci, eram uniți, acum, dezbinați. Atunci, entuziaști, acum, dezamăgiți. Atunci, strigam liberi: „Jos Ceaușescu !” și „Fără comuniști !”, acum începuse să ne fie frică și să vorbim la telefon.
Ce câștigaserăm și ce pierduserăm față de decembrie 1989 ? Poate Dumnezeu știe…
Vis-á-vis de Biserica Kretzulescu, în vitrinele luminate puternic ale Librăriei Humanitas, am remarcat două cărți ale maestrului Liiceanu: Apel către lichele și Declarație de iubire. Am mai citit o data titlurile și am surâs amar… „lichele văd peste tot, dar iubire mai există oare ?!…”
Dan Radu Rușanu
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Sam Dec 09, 2017 2:35 pm
10 simptome ale prostiei
1. Când pentru tine a gândi ajunge să echivaleze cu durerea degetului care clăpăceşte pe telefon, când tot universul tău e facebook-ul sau un alt fel de ecran, când n-ai mai deschis o carte de-un secol sau, uneori, nici n-ai habar ce-i aia carte, când scrii ca un analfabet şi te justifici că greşelile gramaticale le-ai făcut „din grabă”, dragul meu, află de la mine că eşti prost!
2. Când eşti ecologist, dar ai coşul de gunoi plin de ambalaje, conduci o maşină cât zece bivoli, te aprovizionezi de la supermarket şi, din când în când o mai arzi cu „bicla” de multe meleoane doar ca să fii cool. Când îţi iei maşină hibrid fără să conştientizezi că aia poluează indirect de două ori mai mult decât aia clasică, atunci când cumperi „produse bio” de pe raftul supermarket-ului, dar ţi-e scârbă să iei de la ţărani sau din piaţă, atunci, dragul meu, eşti teribil de prost.
3. Când pui internaţionalismul şi globalismul în faţa naţionalului crezând că eşti cool, „dă dreapta” sau mai ştiu eu cum, în realitate eşti, de asemenea, foarte prost. E ca şi cum ai pune interesele blocului sau ale cartierului în care locuieşti în faţa intereselor familiei tale. Nu neg că există indivizi care gândesc aşa, dar ei fac parte din două categorii diferite: cei puţini, inteligenţi şi interesaţi, care răspândesc asemenea aberaţii deoarece au un profit substanţial din asta şi marea masă a proştilor care iau din zbor sloganele şi le mestecă pe negândite. Tu, dragul meu, dacă înţelegi limba în care-i scris acest text şi susţii poziţia globalistă, faci parte din marea masă a proştilor!
4. Când ajungi să-i faci „medievali” pe unii care luptă pentru normalitate, fără să ştii ce-i asta, însemnă, de asemenea că eşti prost. Medievalii mai răsăriţi ştiau mai multe limbi decât cele despre care tu doar ai auzit. Întrucât nu aveau cărţi tipărite în tiraje imense, internet sau alte „ajutoare”, în momentul în care ajungeau la o carte nouă o memorau. Da, o memorau şi ajungeau să memoreze infinit mai multe cărţi decât ai citit sau vei citi tu în toată viaţa ta amarnică. Dacă te gândeşti că ăia de la baza societăţii medievale erau proşti, află că ăia erau capabili să mănânce, să se îmbrace şi să trăiască fără super/hiper marketul de la colţ, fără mall-uri, fără magazine online şi fără carduri. Dacă printr-o minune ai fi teleportat într-o societste medievală, ai muri ca prostul. Şi ştii de ce? Simplu, pentru că eşti prost.
5. Când urli împotriva religiei în condiţiile în care ajungi să faci prozelitism antireligios şi să cobori de la credinţa pură la un set de superstiţii eşti nu prost, ci de-a dreptul cretin. Într-adevăr, religia e o chestiune intimă, care, la un moment dat ţine de alegerea fiecăruia. Ai ales să n-o practici, fii sănătos, e strict treaba ta! Când însă alegi să-i bagi sula-n coaste unuia pentru că are credinţă, când te-apuci să faci „prozelitism ateu” aşa cum Martorii lui Iehova racolează membri, eşti mai prost decât noaptea. Şi, înainte de a-i considera proşti p-ăia care cred din cauză că ei au ales să creadă, gândeşte-te că, e o probabilitate imensă să fii infinit mai prost decât ei. Dacă te simţi capabil să rezişti unei argumentaţii a lui Dionisie Areopagitul, a Sfântului Augustin, a lui Pascal, Søren Kierkegaard, Soloviov sau, mai aproape de noi, a lui Nae Ionescu sau Mircea Vulcănescu, atunci poţi spune că ai făcut alegerea într-un mod conştient. Altfel prostia-i măsura ta şi meriţi să te bucuri liniştit în negura minţii tale.
6. Eşti prost atunci când militezi pentru „drepturile încălcate ale investitorilor străini” neştiind că prin golăniile fiscale pe care le fac te afectează inclusiv pe tine. Indiferent dacă-i român sau străin, investitorul trebuie să aibă acelaşi regim, doar banii sunt aceiaşi! Tu, sclavul care are impresia că l-a prins pe Dumnezeu de picior când s-a băgat slugă la ei, vociferezi mânat de teama că-ţi vei pierde salariul. Dar, ghici ce: salariul ăla de mizerie oricum n-ai cum să ţi-l pierzi întrucât „investitorul lu' peşte” stă aici nu de dragul ochilor tăi blegi, ci pentru că scoate profit de pe spatele tău coşcovit. Permiţându-i jongleriile fiscale pe care le face fără ruşine nu faci altceva decât să-ţi tai craca de sub picioare. Din păcate pentru tine vei conştientiza asta atunci când va fi prea târziu şi-ţi va arde rău buza. Dar, întrucât eşti prost, o meriţi cu vârf şi îndesat.
7. Când influencerii tăi sunt unii cu IQ de cornute, precum Cartianu, Bot, Guran s.a.m.d., fii sigur că inteligenţa ta n-are cum s-o depăşească pe cea a euglenei sau amibei. Ştiu, nu ştii ce-i aia euglenă şi ăsta-i un motiv pentru care trebuie să fii sigur că eşti foartre prost.
8. Când ieşi în piaţă să urli ca descreieratul slogane pe care nu le înţelegi, având în plus credinţa că eşti şi vreun apărător al dreptăţii, nu-ţi pui nicio secundă întrebarea cine asigură toate materialele ălea pe care tu le agiţi şi cine vă asigură vouă tot suportul logistic. În mod normal cine bagă banii trebuie să aibe şi un interes, dar, desigur, tu eşti prea prost să înţelegi asta.
9. Când te uiţi cu admiraţie în gura nulităţilor lăzărică, koveşi, ghena, etc. tunând şi fulgerând împotriva legilor justiţiei, o faci pentru că n-ai habar că ăia trebuie să pună legea în aplicare, nu s-o facă. Separaţia puterilor în stat e o chestiune fundamentală, scrisă în Constituţie, dar tu eşti prea prost să înţelegi asta.
10. Când urli că vrei independenţa justiţiei şi prin asta înţelegi că un singur om politic(preşedintele ţării) trebuie să facă numirile în Justiţie după cum îl taie capul, eşti mai prost decât o râmă. Cel puţin râma îşi cunoaşte realitatea şi interesele. Tu nu ştii nimic, deci eşti prost!
1. Când pentru tine a gândi ajunge să echivaleze cu durerea degetului care clăpăceşte pe telefon, când tot universul tău e facebook-ul sau un alt fel de ecran, când n-ai mai deschis o carte de-un secol sau, uneori, nici n-ai habar ce-i aia carte, când scrii ca un analfabet şi te justifici că greşelile gramaticale le-ai făcut „din grabă”, dragul meu, află de la mine că eşti prost!
2. Când eşti ecologist, dar ai coşul de gunoi plin de ambalaje, conduci o maşină cât zece bivoli, te aprovizionezi de la supermarket şi, din când în când o mai arzi cu „bicla” de multe meleoane doar ca să fii cool. Când îţi iei maşină hibrid fără să conştientizezi că aia poluează indirect de două ori mai mult decât aia clasică, atunci când cumperi „produse bio” de pe raftul supermarket-ului, dar ţi-e scârbă să iei de la ţărani sau din piaţă, atunci, dragul meu, eşti teribil de prost.
3. Când pui internaţionalismul şi globalismul în faţa naţionalului crezând că eşti cool, „dă dreapta” sau mai ştiu eu cum, în realitate eşti, de asemenea, foarte prost. E ca şi cum ai pune interesele blocului sau ale cartierului în care locuieşti în faţa intereselor familiei tale. Nu neg că există indivizi care gândesc aşa, dar ei fac parte din două categorii diferite: cei puţini, inteligenţi şi interesaţi, care răspândesc asemenea aberaţii deoarece au un profit substanţial din asta şi marea masă a proştilor care iau din zbor sloganele şi le mestecă pe negândite. Tu, dragul meu, dacă înţelegi limba în care-i scris acest text şi susţii poziţia globalistă, faci parte din marea masă a proştilor!
4. Când ajungi să-i faci „medievali” pe unii care luptă pentru normalitate, fără să ştii ce-i asta, însemnă, de asemenea că eşti prost. Medievalii mai răsăriţi ştiau mai multe limbi decât cele despre care tu doar ai auzit. Întrucât nu aveau cărţi tipărite în tiraje imense, internet sau alte „ajutoare”, în momentul în care ajungeau la o carte nouă o memorau. Da, o memorau şi ajungeau să memoreze infinit mai multe cărţi decât ai citit sau vei citi tu în toată viaţa ta amarnică. Dacă te gândeşti că ăia de la baza societăţii medievale erau proşti, află că ăia erau capabili să mănânce, să se îmbrace şi să trăiască fără super/hiper marketul de la colţ, fără mall-uri, fără magazine online şi fără carduri. Dacă printr-o minune ai fi teleportat într-o societste medievală, ai muri ca prostul. Şi ştii de ce? Simplu, pentru că eşti prost.
5. Când urli împotriva religiei în condiţiile în care ajungi să faci prozelitism antireligios şi să cobori de la credinţa pură la un set de superstiţii eşti nu prost, ci de-a dreptul cretin. Într-adevăr, religia e o chestiune intimă, care, la un moment dat ţine de alegerea fiecăruia. Ai ales să n-o practici, fii sănătos, e strict treaba ta! Când însă alegi să-i bagi sula-n coaste unuia pentru că are credinţă, când te-apuci să faci „prozelitism ateu” aşa cum Martorii lui Iehova racolează membri, eşti mai prost decât noaptea. Şi, înainte de a-i considera proşti p-ăia care cred din cauză că ei au ales să creadă, gândeşte-te că, e o probabilitate imensă să fii infinit mai prost decât ei. Dacă te simţi capabil să rezişti unei argumentaţii a lui Dionisie Areopagitul, a Sfântului Augustin, a lui Pascal, Søren Kierkegaard, Soloviov sau, mai aproape de noi, a lui Nae Ionescu sau Mircea Vulcănescu, atunci poţi spune că ai făcut alegerea într-un mod conştient. Altfel prostia-i măsura ta şi meriţi să te bucuri liniştit în negura minţii tale.
6. Eşti prost atunci când militezi pentru „drepturile încălcate ale investitorilor străini” neştiind că prin golăniile fiscale pe care le fac te afectează inclusiv pe tine. Indiferent dacă-i român sau străin, investitorul trebuie să aibă acelaşi regim, doar banii sunt aceiaşi! Tu, sclavul care are impresia că l-a prins pe Dumnezeu de picior când s-a băgat slugă la ei, vociferezi mânat de teama că-ţi vei pierde salariul. Dar, ghici ce: salariul ăla de mizerie oricum n-ai cum să ţi-l pierzi întrucât „investitorul lu' peşte” stă aici nu de dragul ochilor tăi blegi, ci pentru că scoate profit de pe spatele tău coşcovit. Permiţându-i jongleriile fiscale pe care le face fără ruşine nu faci altceva decât să-ţi tai craca de sub picioare. Din păcate pentru tine vei conştientiza asta atunci când va fi prea târziu şi-ţi va arde rău buza. Dar, întrucât eşti prost, o meriţi cu vârf şi îndesat.
7. Când influencerii tăi sunt unii cu IQ de cornute, precum Cartianu, Bot, Guran s.a.m.d., fii sigur că inteligenţa ta n-are cum s-o depăşească pe cea a euglenei sau amibei. Ştiu, nu ştii ce-i aia euglenă şi ăsta-i un motiv pentru care trebuie să fii sigur că eşti foartre prost.
8. Când ieşi în piaţă să urli ca descreieratul slogane pe care nu le înţelegi, având în plus credinţa că eşti şi vreun apărător al dreptăţii, nu-ţi pui nicio secundă întrebarea cine asigură toate materialele ălea pe care tu le agiţi şi cine vă asigură vouă tot suportul logistic. În mod normal cine bagă banii trebuie să aibe şi un interes, dar, desigur, tu eşti prea prost să înţelegi asta.
9. Când te uiţi cu admiraţie în gura nulităţilor lăzărică, koveşi, ghena, etc. tunând şi fulgerând împotriva legilor justiţiei, o faci pentru că n-ai habar că ăia trebuie să pună legea în aplicare, nu s-o facă. Separaţia puterilor în stat e o chestiune fundamentală, scrisă în Constituţie, dar tu eşti prea prost să înţelegi asta.
10. Când urli că vrei independenţa justiţiei şi prin asta înţelegi că un singur om politic(preşedintele ţării) trebuie să facă numirile în Justiţie după cum îl taie capul, eşti mai prost decât o râmă. Cel puţin râma îşi cunoaşte realitatea şi interesele. Tu nu ştii nimic, deci eşti prost!
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mar Dec 19, 2017 7:15 am
Aha, inainte sa screama Liicheanu acel No, hai! incitator de revolta, a aparut insusi sefu', la Digi 24.
Andrei Pleșu: erou și mincinos la TV
Ultima minciună lansată cu seninătate de Andrei Pleşu s-a petrecut tot la Digi 24, unde a declarat că şi-a dat demisia din guvernul Petre Roman în decembrie 1990, imediat după ce Regele Mihai a fost întors din drum la Piteşti şi obligat să se întoarcă în Elveţia!
Iată integral transcrierea pasajului din emisiunea „În faţa ta“ din 14 decembrie a.c.:
„Moderator: Eraţi atunci într-o poziţie publică, cînd vorbim despre istorie deja, cînd Regele a venit aici după Revoluţie, şi probabil că ştiţi mai multe lucruri decît cei care se uitau şi nu înţelegeau multe dintre acţiunile politicienilor vremii. O întrebare: cine s-a opus intrării în ţară a Regelui Mihai?
Andrei Pleşu: Mai întîi, că eu am aflat că vine Regele, fiind membru al Guvernului, de la prietenul meu Andrei Pippidi, care mi-a dat un telefon şi mi-a spus că are informaţii că Regele va merge spre Curtea de Argeş şi că există intenţia de stopare a lui. Cred că mi-a telefonat chiar cînd s-a petrecut stoparea. Eu am rămas uimit pentru că mi se părea normal, ca membru al Guvernului, să ştiu şi eu de iniţiativele astea, mai ales că se făcuse un comunicat al Guvernului, care vorbea în numele membrilor Guvernului. Or, eu n-am fost niciodată informat asupra acestui episod. Drept care, am sunat la telefoane să mă lămuresc. Am sunat la domnul prim-ministru Petre Roman – nu l-am găsit. Am sunat la Preşedinţie – nu mi-a răspuns nimeni, toţi erau plecaţi. Am sunat la Ministerul de Interne. Mi-a răspuns un ofiţer de serviciu, voiam să vorbesc cu domnul Viorel Ursu, care mi-a spus: cine sînteţi? I-am spus: sînt Andrei Pleşu. Cică, de unde ştiu eu că sînteţi Andrei Pleşu? Cu asta, conversaţia s-a suspendat. Lucrul m-a contrariat atît de tare, încît a doua zi mi-am depus demisia! Ca să fiu cinstit pînă la capăt, am să spun că nu mi-am depus demisia ca monarhist, nu reflectasem încă suficient la această problemă, dar mi s-a părut că procedura nu e în regulă şi că nu puteai vorbi în numele Guvernului fără să consulţi Guvernul. Prin urmare, mi-am depus demisia! Ei, Regele a fost oprit cum ştim, pe drumul spre Curtea de Argeş, a urmat ceea ce a urmat. Pot să spun, poate pentru memorialistica tîrzie, că, după ce mi-am depus demisia, a venit la mine, la cabinetul ministerului Culturii, foarte tăcut, domnul general Stănculescu, care, om cu experienţă, n-a zis nimic, nu voia să fie cine ştie ce urechi atente în preajmă, a deschis doar servieta, a scos o sticlă de whisky, mi-a pus-o pe birou, mi-a făcut aşa (gestul de salut milităresc, n.n.) şi a plecat.
Moderator: Salutînd gestul dumneavoastră?
Andrei Pleşu: Da. Am înţeles că, în modul ăsta discret, era de acord. Am mai primit un telefon neaşteptat de felicitare pentru gestul ăsta. Poate că despre asta o să vorbesc mai tîrziu. Poate că varianta despre care am aflat tîrziu, un an, doi, trei după, şi pe care doresc s-o ofer, cu titlu de ipoteză verificabilă, telespectatorilor şi dumneavoastră, este că, la vestea sosirii Regelui, s-a creat o dezbatere internă în grupurile politice – ce facem? – şi că cineva care pe vremea aia era un sfătuitor luat în seamă încă, domnul Brucan, i-ar fi spus domnului Iliescu: «Vă spun care e cea mai simplă metodă de a dezamorsa acest posibil scandal. Duceţi-vă la aeroport, primiţi-l ca pe un fost şef de stat şi o să vedeţi că lucrurile trec neobservate»! Şi se pare că preşedintele Iliescu ar fi fost gata să accepte acest sfat, numai că a existat o opoziţie din partea Executivului, în ideea că trebuie respectate nişte legi, că lucrurile s-au făcut…
Moderator: Din partea Executivului? Vă referiţi la Petre Roman.
Andrei Pleşu: Mă refer la conducătorul Executivului, la conducătorii Executivului, grupul de prim-ministru, vice prim-ministru. Eu nu ştiu, că n-am fost, repet, consultat niciodată.
Moderator: Aţi avut vreodată ocazia să-l întrebaţi pe Petre Roman despre lucrurile astea?
Andrei Pleşu: Da. Dar am vorbit după ce mi-am depus demisia despre asta, ca să înţeleg ce s-a întîmplat! Şi am înţeles că convingerile lui din acel moment erau radicale şi angajate în ideea că a accepta o asemenea vizită este un fel de a nu respecta procedurile curente. Eh, lucrul despre care am auzit de asemenea, şi acesta mi se pare destul de spectaculos, de aia trebuie bine verificat, este că Regele a pornit spre Curtea de Argeş însoţit de trupe ale SRI şi că, la un moment dat, aceste trupe s-au confruntat cu trupele MAI, care stopau traficul! A fost un moment, probabil, tensionat, după care trupele SRI au cedat şi s-a continuat scenariul cum ştiţi“.
Emisiunea integrală poate fi văzută pe [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] pasajul de mai sus fiind chiar la început.
După cum se vede, Andrei Pleşu spune cu nonşalanţă că şi-ar fi dat demisia chiar a doua zi după izgonirea Regelui Mihai în decembrie 1990. El a uitat însă că, încă din 26 iulie 2012, fostul prim-ministru Petre Roman declarase public cu totul altceva: „Acum cîteva zile, Andrei Pleşu a încercat să rescrie istoria mea politică, uitînd cu desăvîrşire de a lui. El nu și-a dat demisia în momentul episodului venirii Regelui Mihai I cu prilejul sărbătorii Paștelui din 1990 şi dovada clară este că a continuat să fie ministru pînă la mineriada din septembrie 1991. Ar fi fost potrivit să-şi dea demisia din funcţia de «aplaudac» al lui Băsescu, cînd acesta l-a «executat» politic pe acelaşi suveran anul trecut“!
Textul a apărut pe platforma media corectnews.ro, fiind preluat de Jurnalul naţional din 26 iulie 2012, deci acum cinci ani, cînd Petre Roman nu avea de unde să ştie ce avea să spună Pleşu! Aşadar, nici vorbă despre vreo demisie a lui Andrei Pleşu, pe motivul alungării Regelui din ţară în decembrie!
De altfel, Andrei Pleşu a minţit acum cîteva luni, tot într-o emisiune la Digi 24, că şi-ar fi dat demisia din guvernul Petre Roman şi după mineriada din 13-15 iunie 1990! O simplă privire aruncată pe Wikipedia demonstrează că şi acea declaraţie era tot o minciună, întrucît Andrei Pleşu a rămas ministrul Culturii pînă în septembrie 1991, cînd a căzut întregul guvern prin demisia prim-ministrului Petre Roman!
De asemenea, cititorii Cotidianului îşi amintesc, desigur, de episodul povestit de fostul ministru Mircea Maliţa despre trimiterea lui Andrei Pleşu de către PCR la o ciudată conferinţă în Indonezia, pe care Andrei Pleşu a încercat s-o transforme în cu totul altceva!
Ce este însă cu adevărat senzaţional în emisiunea de la Digi 24 este faptul că Andrei Pleşu încearcă să arunce întreaga vină pentru episodul din decembrie 1990 asupra lui Petre Roman, în timp ce lansează ideea penibilă că Ion Iliescu, Virgil Măgureanu şi, mai ales, Silviu Brucan ar fi fost de acord cu venirea Regelui şi chiar cu primirea sa ca fost şef de stat!
Explicaţiile pentru astfel de manipulări sînt foarte simple, uşor de verificat: Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu îl vizitaseră înainte de 1989 la domiciliul forţat de la Tescani. Să vedem, pe scurt, de ce face Andrei Pleşu astfel de declaraţii riscante.
În emisiunea citată, Andrei Pleşu sfidează ceea ce ştia întreaga ţară, adică faptul că Ion Iliescu îl ura de moarte pe Regele Mihai, fiindu-i teamă de simpla prezenţă a acestuia în ţară. Este de ajuns să citim declaraţiile lui Iliescu din acea vreme despre ex-Regele Mihai, cum îl numeau atît fostul preşedinte, cît şi toţi susţinătorii acestuia.
În legătură cu aşa-zisa însoţire a convoiului regal de către SRI-ul condus de Virgil Măgureanu, totul este o manipulare a lui Andrei Pleşu. Ce s-a întîmplat atunci, a povestit jurnalista Marilena Rotaru după relatarea MS Regele Mihai: „Era puțină lume în aeroport din cauza unei greve. Doi soldați de gardă mi-au adresat salutul militar, iar vreo treizeci de lucrători din aeroport au aplaudat venind în jurul meu. Le-am urat Crăciun fericit și-am ieșit către cele patru automobile închiriate… Am plecat spre Curtea de Argeș. După o oră, la intrarea în Pitești, ceva ce semăna cu un accident ne-a oprit. Un stîlp de telegraf bara șoseaua. Erau vreo trei mașini de poliție și cam douăzeci de automobile civile. Imediat ce am oprit am fost înconjurați de polițiști cu pistoale-mitralieră în mâini“. După cum povestea însuşi Regele Mihai, nici vorbă de SRI-ul lui Virgil Măgureanu care să fi însoţit convoiul, cum bate cîmpii Andrei Pleşu, în tentativa sa de a ne spune că „şarpele cu clopoţei“ era susţinătorul Regelui!
Andrei Pleşu face acelaşi lucru şi cu Silviu Brucan, despre care spune în emisiunea de la Digi 24, nici mai mult, nici mai puţin, că i-ar fi propus lui Ion Iliescu să-l primească pe Rege la fel ca pe un fost şef de stat, ceea ce este o minciună cît casa. Explicaţia stă în fotografia în care Andrei Pleşu, în decembrie 1990, lua notiţe pe genunchi în sediul GDS după dictarea lui Silviu Brucan.
Lucrurile par să fie atît de simple, încît este greu de înţeles cum a putut un om de inteligenţa lui Andrei Pleşu să se compromită cu astfel de minciuni uriaşe, deşi ştia că lucrurile au stat cu totul altfel, fiind uşor de demonstrat! Oricît de mari ar fi obligaţiile sale faţă de Ion Iliescu, care l-a numit de două ori în funcţia de ministru, faţă de Virgil Măgureanu, cu care avea relaţii încă înainte de Revoluţie şi care ştia că soţia lui Pleşu fusese racolată de DIE sub numele conspirativ „Maria“, ori faţă de Silviu Brucan, care i-a fost baci în zilele de după Revoluţie, o „minima moralia“, nu?, trebuia să-l facă să se abţină de la astfel de manipulări securiste!
La toate acestea, există doar o explicaţie: caracterul, mon cher, caracterul!
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Andrei Pleșu: erou și mincinos la TV
Ultima minciună lansată cu seninătate de Andrei Pleşu s-a petrecut tot la Digi 24, unde a declarat că şi-a dat demisia din guvernul Petre Roman în decembrie 1990, imediat după ce Regele Mihai a fost întors din drum la Piteşti şi obligat să se întoarcă în Elveţia!
Iată integral transcrierea pasajului din emisiunea „În faţa ta“ din 14 decembrie a.c.:
„Moderator: Eraţi atunci într-o poziţie publică, cînd vorbim despre istorie deja, cînd Regele a venit aici după Revoluţie, şi probabil că ştiţi mai multe lucruri decît cei care se uitau şi nu înţelegeau multe dintre acţiunile politicienilor vremii. O întrebare: cine s-a opus intrării în ţară a Regelui Mihai?
Andrei Pleşu: Mai întîi, că eu am aflat că vine Regele, fiind membru al Guvernului, de la prietenul meu Andrei Pippidi, care mi-a dat un telefon şi mi-a spus că are informaţii că Regele va merge spre Curtea de Argeş şi că există intenţia de stopare a lui. Cred că mi-a telefonat chiar cînd s-a petrecut stoparea. Eu am rămas uimit pentru că mi se părea normal, ca membru al Guvernului, să ştiu şi eu de iniţiativele astea, mai ales că se făcuse un comunicat al Guvernului, care vorbea în numele membrilor Guvernului. Or, eu n-am fost niciodată informat asupra acestui episod. Drept care, am sunat la telefoane să mă lămuresc. Am sunat la domnul prim-ministru Petre Roman – nu l-am găsit. Am sunat la Preşedinţie – nu mi-a răspuns nimeni, toţi erau plecaţi. Am sunat la Ministerul de Interne. Mi-a răspuns un ofiţer de serviciu, voiam să vorbesc cu domnul Viorel Ursu, care mi-a spus: cine sînteţi? I-am spus: sînt Andrei Pleşu. Cică, de unde ştiu eu că sînteţi Andrei Pleşu? Cu asta, conversaţia s-a suspendat. Lucrul m-a contrariat atît de tare, încît a doua zi mi-am depus demisia! Ca să fiu cinstit pînă la capăt, am să spun că nu mi-am depus demisia ca monarhist, nu reflectasem încă suficient la această problemă, dar mi s-a părut că procedura nu e în regulă şi că nu puteai vorbi în numele Guvernului fără să consulţi Guvernul. Prin urmare, mi-am depus demisia! Ei, Regele a fost oprit cum ştim, pe drumul spre Curtea de Argeş, a urmat ceea ce a urmat. Pot să spun, poate pentru memorialistica tîrzie, că, după ce mi-am depus demisia, a venit la mine, la cabinetul ministerului Culturii, foarte tăcut, domnul general Stănculescu, care, om cu experienţă, n-a zis nimic, nu voia să fie cine ştie ce urechi atente în preajmă, a deschis doar servieta, a scos o sticlă de whisky, mi-a pus-o pe birou, mi-a făcut aşa (gestul de salut milităresc, n.n.) şi a plecat.
Moderator: Salutînd gestul dumneavoastră?
Andrei Pleşu: Da. Am înţeles că, în modul ăsta discret, era de acord. Am mai primit un telefon neaşteptat de felicitare pentru gestul ăsta. Poate că despre asta o să vorbesc mai tîrziu. Poate că varianta despre care am aflat tîrziu, un an, doi, trei după, şi pe care doresc s-o ofer, cu titlu de ipoteză verificabilă, telespectatorilor şi dumneavoastră, este că, la vestea sosirii Regelui, s-a creat o dezbatere internă în grupurile politice – ce facem? – şi că cineva care pe vremea aia era un sfătuitor luat în seamă încă, domnul Brucan, i-ar fi spus domnului Iliescu: «Vă spun care e cea mai simplă metodă de a dezamorsa acest posibil scandal. Duceţi-vă la aeroport, primiţi-l ca pe un fost şef de stat şi o să vedeţi că lucrurile trec neobservate»! Şi se pare că preşedintele Iliescu ar fi fost gata să accepte acest sfat, numai că a existat o opoziţie din partea Executivului, în ideea că trebuie respectate nişte legi, că lucrurile s-au făcut…
Moderator: Din partea Executivului? Vă referiţi la Petre Roman.
Andrei Pleşu: Mă refer la conducătorul Executivului, la conducătorii Executivului, grupul de prim-ministru, vice prim-ministru. Eu nu ştiu, că n-am fost, repet, consultat niciodată.
Moderator: Aţi avut vreodată ocazia să-l întrebaţi pe Petre Roman despre lucrurile astea?
Andrei Pleşu: Da. Dar am vorbit după ce mi-am depus demisia despre asta, ca să înţeleg ce s-a întîmplat! Şi am înţeles că convingerile lui din acel moment erau radicale şi angajate în ideea că a accepta o asemenea vizită este un fel de a nu respecta procedurile curente. Eh, lucrul despre care am auzit de asemenea, şi acesta mi se pare destul de spectaculos, de aia trebuie bine verificat, este că Regele a pornit spre Curtea de Argeş însoţit de trupe ale SRI şi că, la un moment dat, aceste trupe s-au confruntat cu trupele MAI, care stopau traficul! A fost un moment, probabil, tensionat, după care trupele SRI au cedat şi s-a continuat scenariul cum ştiţi“.
Emisiunea integrală poate fi văzută pe [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] pasajul de mai sus fiind chiar la început.
După cum se vede, Andrei Pleşu spune cu nonşalanţă că şi-ar fi dat demisia chiar a doua zi după izgonirea Regelui Mihai în decembrie 1990. El a uitat însă că, încă din 26 iulie 2012, fostul prim-ministru Petre Roman declarase public cu totul altceva: „Acum cîteva zile, Andrei Pleşu a încercat să rescrie istoria mea politică, uitînd cu desăvîrşire de a lui. El nu și-a dat demisia în momentul episodului venirii Regelui Mihai I cu prilejul sărbătorii Paștelui din 1990 şi dovada clară este că a continuat să fie ministru pînă la mineriada din septembrie 1991. Ar fi fost potrivit să-şi dea demisia din funcţia de «aplaudac» al lui Băsescu, cînd acesta l-a «executat» politic pe acelaşi suveran anul trecut“!
Textul a apărut pe platforma media corectnews.ro, fiind preluat de Jurnalul naţional din 26 iulie 2012, deci acum cinci ani, cînd Petre Roman nu avea de unde să ştie ce avea să spună Pleşu! Aşadar, nici vorbă despre vreo demisie a lui Andrei Pleşu, pe motivul alungării Regelui din ţară în decembrie!
De altfel, Andrei Pleşu a minţit acum cîteva luni, tot într-o emisiune la Digi 24, că şi-ar fi dat demisia din guvernul Petre Roman şi după mineriada din 13-15 iunie 1990! O simplă privire aruncată pe Wikipedia demonstrează că şi acea declaraţie era tot o minciună, întrucît Andrei Pleşu a rămas ministrul Culturii pînă în septembrie 1991, cînd a căzut întregul guvern prin demisia prim-ministrului Petre Roman!
De asemenea, cititorii Cotidianului îşi amintesc, desigur, de episodul povestit de fostul ministru Mircea Maliţa despre trimiterea lui Andrei Pleşu de către PCR la o ciudată conferinţă în Indonezia, pe care Andrei Pleşu a încercat s-o transforme în cu totul altceva!
Ce este însă cu adevărat senzaţional în emisiunea de la Digi 24 este faptul că Andrei Pleşu încearcă să arunce întreaga vină pentru episodul din decembrie 1990 asupra lui Petre Roman, în timp ce lansează ideea penibilă că Ion Iliescu, Virgil Măgureanu şi, mai ales, Silviu Brucan ar fi fost de acord cu venirea Regelui şi chiar cu primirea sa ca fost şef de stat!
Explicaţiile pentru astfel de manipulări sînt foarte simple, uşor de verificat: Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu îl vizitaseră înainte de 1989 la domiciliul forţat de la Tescani. Să vedem, pe scurt, de ce face Andrei Pleşu astfel de declaraţii riscante.
În emisiunea citată, Andrei Pleşu sfidează ceea ce ştia întreaga ţară, adică faptul că Ion Iliescu îl ura de moarte pe Regele Mihai, fiindu-i teamă de simpla prezenţă a acestuia în ţară. Este de ajuns să citim declaraţiile lui Iliescu din acea vreme despre ex-Regele Mihai, cum îl numeau atît fostul preşedinte, cît şi toţi susţinătorii acestuia.
În legătură cu aşa-zisa însoţire a convoiului regal de către SRI-ul condus de Virgil Măgureanu, totul este o manipulare a lui Andrei Pleşu. Ce s-a întîmplat atunci, a povestit jurnalista Marilena Rotaru după relatarea MS Regele Mihai: „Era puțină lume în aeroport din cauza unei greve. Doi soldați de gardă mi-au adresat salutul militar, iar vreo treizeci de lucrători din aeroport au aplaudat venind în jurul meu. Le-am urat Crăciun fericit și-am ieșit către cele patru automobile închiriate… Am plecat spre Curtea de Argeș. După o oră, la intrarea în Pitești, ceva ce semăna cu un accident ne-a oprit. Un stîlp de telegraf bara șoseaua. Erau vreo trei mașini de poliție și cam douăzeci de automobile civile. Imediat ce am oprit am fost înconjurați de polițiști cu pistoale-mitralieră în mâini“. După cum povestea însuşi Regele Mihai, nici vorbă de SRI-ul lui Virgil Măgureanu care să fi însoţit convoiul, cum bate cîmpii Andrei Pleşu, în tentativa sa de a ne spune că „şarpele cu clopoţei“ era susţinătorul Regelui!
Andrei Pleşu face acelaşi lucru şi cu Silviu Brucan, despre care spune în emisiunea de la Digi 24, nici mai mult, nici mai puţin, că i-ar fi propus lui Ion Iliescu să-l primească pe Rege la fel ca pe un fost şef de stat, ceea ce este o minciună cît casa. Explicaţia stă în fotografia în care Andrei Pleşu, în decembrie 1990, lua notiţe pe genunchi în sediul GDS după dictarea lui Silviu Brucan.
Lucrurile par să fie atît de simple, încît este greu de înţeles cum a putut un om de inteligenţa lui Andrei Pleşu să se compromită cu astfel de minciuni uriaşe, deşi ştia că lucrurile au stat cu totul altfel, fiind uşor de demonstrat! Oricît de mari ar fi obligaţiile sale faţă de Ion Iliescu, care l-a numit de două ori în funcţia de ministru, faţă de Virgil Măgureanu, cu care avea relaţii încă înainte de Revoluţie şi care ştia că soţia lui Pleşu fusese racolată de DIE sub numele conspirativ „Maria“, ori faţă de Silviu Brucan, care i-a fost baci în zilele de după Revoluţie, o „minima moralia“, nu?, trebuia să-l facă să se abţină de la astfel de manipulări securiste!
La toate acestea, există doar o explicaţie: caracterul, mon cher, caracterul!
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Ultima editare efectuata de catre ENKI in Mar Dec 19, 2017 8:40 am, editata de 1 ori (Motiv : corectura)
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
baso Mar Dec 19, 2017 8:15 am
Barbosul asta a vrut sa spuna ca baietii prietenosi din SRI l-au insotit pe Rege pe traseu si s-au confruntat cu trupele MAI care au stopat convoiul? 
In decembrie 90 inca se numeau securisti, dupa ce in decembrie 89 lumea zicea ca ei erau teroristii. SRI s-a infiintat abia in august 1991...Nici nu ma mira faptul ca Plesu povesteste acum variantele lui, pt. a-si justifica demnitatea cu care a fost bagat sau s-a bagat in fata, indiferent cine era la putoare. 
Aproape ca le-a construit statuie securistilor la episodul cu Regele...
In decembrie 90 inca se numeau securisti, dupa ce in decembrie 89 lumea zicea ca ei erau teroristii. SRI s-a infiintat abia in august 1991...Nici nu ma mira faptul ca Plesu povesteste acum variantele lui, pt. a-si justifica demnitatea cu care a fost bagat sau s-a bagat in fata, indiferent cine era la putoare. Aproape ca le-a construit statuie securistilor la episodul cu Regele...
baso- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 16006
Data de inscriere : 04/10/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mar Dec 19, 2017 8:44 am
Se simte in aer ca a fost luna noua chiar inainte de solstitiul de iarna, pentru ca GDS-istii se cer dusi la Spitalul 9, in camasi de forta, unul cate unul.baso a scris:Barbosul asta a vrut sa spuna ca baietii prietenosi din SRI l-au insotit pe Rege pe traseu si s-au confruntat cu trupele MAI care au stopat convoiul?
Motto:
Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă, Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!
"(...)Dar noi, într-o permanentă periferie a puterii, privind prin geamul aburit la potentați care se îmbuibă în timp ce noi crăpăm de foame, urlăm plini de fală: reziiiiisttttt!!! în loc să spunem: la ataaaaac!!! la armeeee!!!, să spargem ușa cu piciorul și să le smulgem copanul de curcan din mână. Rezist, șoptim noi, ne spunem unul altuia: rezist și ne batem pe spate. Bravo bre, reziști, ce tărie de caracter, ce om de ispravă, nu ești mânat de instincte animalice, ești modern, civilizat, cultivat. Nu ca porcii ăia care uite cum beau, mănâncă și fut înăuntru. Noi nu suntem ca ei. Noi suntem niște ființe pure care știu să-și controleze simțurile, am făcut Harvard și Oxford, știm să lucrăm cu atomii, electronii, bitcoinii și mai știm să operăm pe creier. Ce nu știm este că noi nu avem puterea. Noi nu știm să o capturăm și nici să o păstrăm. Noi suntem mereu la ușă, la 80 de metri de putere. Oricum, chiar dacă ne-am apropia, chiar dacă am putea să o luăm ca pe-un cornuleț de pe tavă, noi nu vrem puterea pentru că puterea ne-ar corupe și noi nu vrem să ajungem ca porcii dinăuntru. Nu. Noi vrem să rămânem mereu afară, să spunem rezist și când o să murim, să fim plânși și alți români să arunce cu flori spre sicriile noastre purtate în gigantice cortegii funerare și să spună: ce oameni au fost ăștia, exact ca regele Mihai, nu au avut noroc. Niște victime au fost, au rezistat până nu au mai putut să reziste. Și atunci s-au dus. Căci asta e soarta oamenilor buni care nu înțeleg că pasivitatea nu e o strategie câștigătoare și că rezistența nonviolentă a lui Ghandi este doar o haină pentru cuvântul ATAC." (Raluca Feher, om, pă cultură și călătorii).
Dintre care eu am înțeles că poeta (cu chibrituri) a vrut să spuie că porcii mănîncă dincolo de geam curcan și că ăia din partea friguroasă a aburelii, care știu de la Harvard cu bitcoinu, să nu mai steie pe afară, ca acum, uitîndu-se la ăia dinăuntru, care mănîncă și fut după ce beau dintre care nici Ghandi n-ar suporta, deci șo nu pe ciolane, ci pe copane!!! Dacă trăia astăzi, Caragiale senior se împușca în cap fix la intersecția solemnei pomeniri alu Ghandi gen pă contrast referențial. "Pentru că niciodată, dar absolut niciodată, nu a mers doar cu binele" (aceeași, Feher). Unde mai pui garnitură că, la Contributors, cu "No, hai!" G.Liiceanu, 72 de ani, din Rîmnicu Vîlcea, se distribuie pe el în rolul lui Avrămuț Iancu,193 de ani, din Vidra de Sus. Aiastea, și nu numai ele, probează că mălinbotismul nu e nici pe departe o afecțiune de osîndă și osînză ce-l lovi doar pe Sandibel, ci ea s-a urcat și la capul subțirei noastre pături intelighențiești care pledează acum deschis pentru soluția barosului cu care Maidanul a intrat, la propriu, în parlamentul de la Kiev. Între noi fie vorba, dau oricît să-l văz pe Gabriel pe uliță numaidecît în căciulă de oaie cu pușcoci înfipt la brăcinar printre haștiguri nexlevăl. Oare numai mie mi se pare că, de fapt, filează demult și foarte rău niște lămpi d'alea mari la noi în localitate?
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Si delirul tutei Feher: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mier Dec 20, 2017 9:01 am
Auzisem in urma cu niste ani ca Liicheanu ar fi poponar, asa ca am ras cu lacrimi cand l-am vazut pe post de Ia-n cur.
Hai, lasa!
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Craisorul Campilor, caci asta face domnul Liceanu, bate campii, s-a incordat nevoie mare zilele acestea, chemand mortii # la Rivolutie. Spre deosebire de personajul istoric, care chema Romanii la lupta impotriva starii de iobagime, Liceanu, personaj isteric, nu cheama la lupta impotriva starii de iobagi ai Uniunii Europene in care suntem. Cum ar putea, cand Isteria Sa este in slujba intereselor entitatii mai sus mentionate?
“când ființa unui popor este amenințată așa cum e amenințată astăzi România, cuvintele trebuie să fie puține” spune Isteria sa. O da, aici a nimerit-o bine! Chiar la fix! Numai ca Isteria sa face cum face si nu gaseste domnule adevaratii vinovati ai acestei stari de fapt. Ar fi destul de usor sa isi procure o oglinda, in care sa se uite. Daca ar avea constiinta, nu ar trebui sa se uite indelung, s-ar recunoaste intr-unul din vinovatii pentru aceasta stare de fapt in care ne aflam. Dar, cum Isteria Sa, Liceanu, nu are la purtator un organ al sufletului, va trebui sa asteptam mult si bine pentru o bruma de bun simt din partea Sa.
Ii amintim domnului Liceanu pe aceasta cale, de felul in care a mostenit Editura Politica. Suntem convinsi ca macar memorie mai detine acest personaj din ce in ce mai funebru pentru istoria recenta a Romaniei. O detine, dar o scurteaza dupa bunul plac, si mai ales o acopera sub parfumurile “Carolina Herrera sau Bois d’Argent de la Dior”. Gabriel Liiceanu – Scrisori către fiul meu.
Nu am de gand sa ii calculez eu banii Isteriei Sale, cred ca ar trebui sa o faca chiar organul pe care il apreciaza dansul cel mai mult in tara aceasta. Nu, nu ma refer la ce credeti, ci la DNA. Asa ceva nu se va intampla, deoarece ar fi un fault in propriul careu facut de ei insisi si ar fi si cu rosu si cu penalty.
“În 1848, când s-a așezat în fruntea moților săi în Munții Apuseni și a pornit spre Blaj, Avram Iancu a ținut cel mai scurt discurs din câte au existat vreodată. A ieșit în tinda casei (din Câmpeni?), și-a scuturat șuba de pe umeri și a spus: „No, hai!” Știau toți ce vor, știau toți care e primejdia de care aveau să se apere.„No, hai!” trebuie să spunem și noi azi.”
Transformat peste noapte in far calauzitor al iobagimii #rezist, Craisorul Campilor cheama la lupta! Deja mi-l imaginez pe broscoiul parfumat, urcat pe un cal alb, parfumat si incremuit, in fruntea armatelor #rezist, mergand spre Parlamentul Romaniei pentru a-l elibera de…alesii poporului! La o prima impresie poate parea o fractura logica, dar va asigur, nu este. Caci acesti alesi, nu sunt alesi de catre poporul #rezist, ci de catre suboamenii votanti PSD, cei fara dinti in gura.
“Mărturisesc că de la o vârstă fragedă am căpătat o sensibilitate ieșită din comun în fața gurilor fără dinți, a acestor mici hăuri care se deschideau în mijlocul feței, devenind sigla unei declasări umane. De unde le venea gurilor știrbe această incredibilă forță de avarie? Cum de transformau ele în două clipe un om într-o hidoasă epavă umană?
După ce am răsfoit prima oară un album Bosch, mi-au rămas în memorie, din coșmaresca lui faună umană, chipurile edentate ale celor care-l însoțeau pe Isus în tabloul Purtarea crucii. Înspăimântători, drăcești, gata oricând să se alăture mulțimii care urlă, care înalță pumnul cu ochii ieșiți din orbite și cu gura știrbă rânjită. Gata să asiste, fremătând de plăcere, la o execuție publică. Gata să ațâțe focul rugului. Gata să înceapă linșajul. Gata să te scuipe când ești pe cruce. Gata să te sfâșie, să muște din tine cu cei câțiva dinți rămași teferi în gură. Gata să te întindă pe o masă și să înceapă, beți de voluptate, ședința de tortură.” Gabriel Liceanu, 24 februarie 2017
Culmea, dansul se refera aici la votantii PSD, dar intre timp, pare ca exact multimea cu grilaj# a ajuns in aceasta stare de nebunie cu spume la gura…Ca tot aduse domnul Liceanu, Isteria Sa, vorba de Bosch, am sa ii prezint si eu un tablou de acelasi autor, care descrie perfect multimea #Rezist in fata caruia se afla dansul pe un cal alb.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Acest tablou, este inspirat dintr-o alegorie cuprinsa in Republica lui Platon.Voi traduce un fragment din Platon, ca sa va dati seama ca armata cu grilaj # este exact aceasta corabie a nebunilor la care noi cei cu mintile pe acasa- inca!- asistam mesmerizati.
Zice asa batranul Platon: Imagineaza-ti o corabie in care se afla un capitan care este mai inalt si mai puternic decat oricare din echipajul sau, dar este cam surd si nici nu prea vede bine iar cunostinele sale de navigatie nu sunt nici ele mai bune. Marinarii se cearta intre ei care sa conduca- fiecare crede ca el este cel potrivit, desi nici unul nu a invatat arta navigatiei, nu poate spune cine l-a invatat sau unde a invatat-o, ba chiar vor clama ca nici macar nu se poate invata navigatia, si toti vor fi gata sa il taie in bucati pe cel care ar crede altcumva. Se roaga de capitan sa le lase comanda corabiei lor; si daca nu reusesc si altii sunt preferati, ii vor ucide pe acestia din urma sau ii vor arunca peste bord. Dupa ce il vor imbata pe capitan cu bauturi si narcotice, se vor rascula si vor prelua controlul corabiei, vor da buzna in magazii, mancand si band; si vor pleca in calatorie exact in halul in care se vor afla. Pe cel care este aliatul lor si ii ajuta in acest complot de a prelua corabia din mainile capitanului in propriile maini, il vor complimenta ca fiind un marinar desavarsit, pilot, iar pe fostul capitan il vor numi bun de nimic…”
Noi sunt toate, vechi sunt toate…Liceanul continua cu panica si isteria: “Primejdia, pentru un popor, poate veni din afară sau dinăuntrul țării. Acum nu suntem distruși prin cotropire. Peste România nu dau turcii, peste România nu dă Armata Sovietică victorioasă. “
Desigur ce ar putea sa spuna Liceanul? Aceleasi vechi si ras-folosite placi: Rusii! Ah, a mai adaugat una chiar din negura istoriei…Turcii! Asta era! Intr-o Europa in care mai toti vecinii nostri s-au dezbarat de Uniunea Europeana si metehnele ei dictatoriale, de incultura care ni se baga pe gat zi de zi din birourile sordide ale Turnului Babel Bruxelez, noi trebuie sa ne temem de Rusi si de Turci! Sigur, vor veni cu iatagane, ieniceri, spahii, Armata Rosie, exact…
” Flutură tricolorul, fraților, și ne duc regii la mormânt în timp ce ne îngroapă țara. No, hai!”
Ca o adevarata capetenie Isteria Sa, tine de fapt un discurs mobilizator, ca in filmele de la Hollywood. Craisorul campiilor ni se adreseaza cu “fratilor”! Cine sunt acesti frati domnule Liceanu? Cei fara dinti? Pai parca de aceia radeati! Taranii? Parca si de aceia radeati! Poporul? Pai cum, domnia voastra, un om atat de fin, se amesteca cu plebea? Hm…
Sarisem peste partea cea mai amuzanta…chiar mi se pare ca frizeaza dementa nu isteria! Intr-un asalt balbait si precipitat, Isteria Sa ne spune: “Vom putea fi omorâți pe stradă, copiii noștri vor putea fi violați, femeile noastre răpite și trimise de ganguri de traficanți în străinătate. România va deveni paradisul drogurilor. Procurorii nu vor mai putea acuza, judecătorii nu vor mai putea condamna, închisorile se vor goli de tot.”
I-auzi Frantz! Spune-ne ceva ce nu se intampla deja! Asta una la mana! Se intampla pentru ca asta se intampla peste tot, nu doar in Romania. Bre, ca altfel nu meriti sa iti spun, matale chiar ne iei de prosti? Cred ca nici in fundul lumii a treia nu se pot face aceste lucruri la liber. Asa de mare este disperarea, incat matale, Filozoful Neamului scrii asemenea texte panicarde ce frizeaza penibilul? Intr-adevar, astfel de idei nu ii pot mana in lupta decat pe Martorii lui #Rezist.
Sfarsitul este demential. Ceva de Bollywood. Apar in textul domnului Liceanu cuvinte interzise in mediul eurocrat din care provine! De exemplu: “Natie”, “Temeiul nostru”, “suntem”, “tipsia natiunii”, “se goleste tara”. Mai mai mai! Cuvinte nationaliste?? Pe bune?? Domnule Liceanu ce ati patit? M-am spariet!!! “Se goleste tara”? Imi aminteste de Dan Puric si al lui spectacol “Sa se ridice tara”. Spectacol tinut impreuna cu Furdui Iancu. Oare ce ar spune amicii de la MBruxelles de asemenea text? Rusinicaaa! Dar cum inghit acest text toti progresistii corporatisto prtz ? Le place? Le plaaace, cum sa nu le placa! Domniei voastre nu i se lipesc etichete de “fascist”, “nationalist”, cum ni se lipesc noua, celor ce ne-am saturat de iobagia Mbruxelleza. Desigur, nu putea lipsi o referinta la 1989…caci si atunci probabil domniile voastre ati organizat totul.
” Ieșind în stradă cu sutele de mii, ne vom așeza ființa pe tipsia națiunii care suntem și o vom arăta lumii întregi. Așa cum am arătat-o și în decembrie ᾽89, așa cum am arătat-o și în acest început de an. O vom arăta din nou acum, în prejma unui nou Crăciun. Dacă nu o vom face în acest ceas de primejdie extremă, vom dispărea ca nație. Până la urmă trebuie să le fim recunoscători borfașilor noștri din Parlament. Ne-au pus în fața temeiului nostru, ne-au arătat – sfidându-ne, zădărându-ne și primejduindu-ne – că suntem. No, hai!”
Eu nu pot decat sa va urez….hai sictir! Sa imi fie cu iertare dar ma duc sa vomit.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Hai, lasa!
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Craisorul Campilor, caci asta face domnul Liceanu, bate campii, s-a incordat nevoie mare zilele acestea, chemand mortii # la Rivolutie. Spre deosebire de personajul istoric, care chema Romanii la lupta impotriva starii de iobagime, Liceanu, personaj isteric, nu cheama la lupta impotriva starii de iobagi ai Uniunii Europene in care suntem. Cum ar putea, cand Isteria Sa este in slujba intereselor entitatii mai sus mentionate?
“când ființa unui popor este amenințată așa cum e amenințată astăzi România, cuvintele trebuie să fie puține” spune Isteria sa. O da, aici a nimerit-o bine! Chiar la fix! Numai ca Isteria sa face cum face si nu gaseste domnule adevaratii vinovati ai acestei stari de fapt. Ar fi destul de usor sa isi procure o oglinda, in care sa se uite. Daca ar avea constiinta, nu ar trebui sa se uite indelung, s-ar recunoaste intr-unul din vinovatii pentru aceasta stare de fapt in care ne aflam. Dar, cum Isteria Sa, Liceanu, nu are la purtator un organ al sufletului, va trebui sa asteptam mult si bine pentru o bruma de bun simt din partea Sa.
Ii amintim domnului Liceanu pe aceasta cale, de felul in care a mostenit Editura Politica. Suntem convinsi ca macar memorie mai detine acest personaj din ce in ce mai funebru pentru istoria recenta a Romaniei. O detine, dar o scurteaza dupa bunul plac, si mai ales o acopera sub parfumurile “Carolina Herrera sau Bois d’Argent de la Dior”. Gabriel Liiceanu – Scrisori către fiul meu.
Nu am de gand sa ii calculez eu banii Isteriei Sale, cred ca ar trebui sa o faca chiar organul pe care il apreciaza dansul cel mai mult in tara aceasta. Nu, nu ma refer la ce credeti, ci la DNA. Asa ceva nu se va intampla, deoarece ar fi un fault in propriul careu facut de ei insisi si ar fi si cu rosu si cu penalty.
“În 1848, când s-a așezat în fruntea moților săi în Munții Apuseni și a pornit spre Blaj, Avram Iancu a ținut cel mai scurt discurs din câte au existat vreodată. A ieșit în tinda casei (din Câmpeni?), și-a scuturat șuba de pe umeri și a spus: „No, hai!” Știau toți ce vor, știau toți care e primejdia de care aveau să se apere.„No, hai!” trebuie să spunem și noi azi.”
Transformat peste noapte in far calauzitor al iobagimii #rezist, Craisorul Campilor cheama la lupta! Deja mi-l imaginez pe broscoiul parfumat, urcat pe un cal alb, parfumat si incremuit, in fruntea armatelor #rezist, mergand spre Parlamentul Romaniei pentru a-l elibera de…alesii poporului! La o prima impresie poate parea o fractura logica, dar va asigur, nu este. Caci acesti alesi, nu sunt alesi de catre poporul #rezist, ci de catre suboamenii votanti PSD, cei fara dinti in gura.
“Mărturisesc că de la o vârstă fragedă am căpătat o sensibilitate ieșită din comun în fața gurilor fără dinți, a acestor mici hăuri care se deschideau în mijlocul feței, devenind sigla unei declasări umane. De unde le venea gurilor știrbe această incredibilă forță de avarie? Cum de transformau ele în două clipe un om într-o hidoasă epavă umană?
După ce am răsfoit prima oară un album Bosch, mi-au rămas în memorie, din coșmaresca lui faună umană, chipurile edentate ale celor care-l însoțeau pe Isus în tabloul Purtarea crucii. Înspăimântători, drăcești, gata oricând să se alăture mulțimii care urlă, care înalță pumnul cu ochii ieșiți din orbite și cu gura știrbă rânjită. Gata să asiste, fremătând de plăcere, la o execuție publică. Gata să ațâțe focul rugului. Gata să înceapă linșajul. Gata să te scuipe când ești pe cruce. Gata să te sfâșie, să muște din tine cu cei câțiva dinți rămași teferi în gură. Gata să te întindă pe o masă și să înceapă, beți de voluptate, ședința de tortură.” Gabriel Liceanu, 24 februarie 2017
Culmea, dansul se refera aici la votantii PSD, dar intre timp, pare ca exact multimea cu grilaj# a ajuns in aceasta stare de nebunie cu spume la gura…Ca tot aduse domnul Liceanu, Isteria Sa, vorba de Bosch, am sa ii prezint si eu un tablou de acelasi autor, care descrie perfect multimea #Rezist in fata caruia se afla dansul pe un cal alb.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Acest tablou, este inspirat dintr-o alegorie cuprinsa in Republica lui Platon.Voi traduce un fragment din Platon, ca sa va dati seama ca armata cu grilaj # este exact aceasta corabie a nebunilor la care noi cei cu mintile pe acasa- inca!- asistam mesmerizati.
Zice asa batranul Platon: Imagineaza-ti o corabie in care se afla un capitan care este mai inalt si mai puternic decat oricare din echipajul sau, dar este cam surd si nici nu prea vede bine iar cunostinele sale de navigatie nu sunt nici ele mai bune. Marinarii se cearta intre ei care sa conduca- fiecare crede ca el este cel potrivit, desi nici unul nu a invatat arta navigatiei, nu poate spune cine l-a invatat sau unde a invatat-o, ba chiar vor clama ca nici macar nu se poate invata navigatia, si toti vor fi gata sa il taie in bucati pe cel care ar crede altcumva. Se roaga de capitan sa le lase comanda corabiei lor; si daca nu reusesc si altii sunt preferati, ii vor ucide pe acestia din urma sau ii vor arunca peste bord. Dupa ce il vor imbata pe capitan cu bauturi si narcotice, se vor rascula si vor prelua controlul corabiei, vor da buzna in magazii, mancand si band; si vor pleca in calatorie exact in halul in care se vor afla. Pe cel care este aliatul lor si ii ajuta in acest complot de a prelua corabia din mainile capitanului in propriile maini, il vor complimenta ca fiind un marinar desavarsit, pilot, iar pe fostul capitan il vor numi bun de nimic…”
Noi sunt toate, vechi sunt toate…Liceanul continua cu panica si isteria: “Primejdia, pentru un popor, poate veni din afară sau dinăuntrul țării. Acum nu suntem distruși prin cotropire. Peste România nu dau turcii, peste România nu dă Armata Sovietică victorioasă. “
Desigur ce ar putea sa spuna Liceanul? Aceleasi vechi si ras-folosite placi: Rusii! Ah, a mai adaugat una chiar din negura istoriei…Turcii! Asta era! Intr-o Europa in care mai toti vecinii nostri s-au dezbarat de Uniunea Europeana si metehnele ei dictatoriale, de incultura care ni se baga pe gat zi de zi din birourile sordide ale Turnului Babel Bruxelez, noi trebuie sa ne temem de Rusi si de Turci! Sigur, vor veni cu iatagane, ieniceri, spahii, Armata Rosie, exact…
” Flutură tricolorul, fraților, și ne duc regii la mormânt în timp ce ne îngroapă țara. No, hai!”
Ca o adevarata capetenie Isteria Sa, tine de fapt un discurs mobilizator, ca in filmele de la Hollywood. Craisorul campiilor ni se adreseaza cu “fratilor”! Cine sunt acesti frati domnule Liceanu? Cei fara dinti? Pai parca de aceia radeati! Taranii? Parca si de aceia radeati! Poporul? Pai cum, domnia voastra, un om atat de fin, se amesteca cu plebea? Hm…
Sarisem peste partea cea mai amuzanta…chiar mi se pare ca frizeaza dementa nu isteria! Intr-un asalt balbait si precipitat, Isteria Sa ne spune: “Vom putea fi omorâți pe stradă, copiii noștri vor putea fi violați, femeile noastre răpite și trimise de ganguri de traficanți în străinătate. România va deveni paradisul drogurilor. Procurorii nu vor mai putea acuza, judecătorii nu vor mai putea condamna, închisorile se vor goli de tot.”
I-auzi Frantz! Spune-ne ceva ce nu se intampla deja! Asta una la mana! Se intampla pentru ca asta se intampla peste tot, nu doar in Romania. Bre, ca altfel nu meriti sa iti spun, matale chiar ne iei de prosti? Cred ca nici in fundul lumii a treia nu se pot face aceste lucruri la liber. Asa de mare este disperarea, incat matale, Filozoful Neamului scrii asemenea texte panicarde ce frizeaza penibilul? Intr-adevar, astfel de idei nu ii pot mana in lupta decat pe Martorii lui #Rezist.
Sfarsitul este demential. Ceva de Bollywood. Apar in textul domnului Liceanu cuvinte interzise in mediul eurocrat din care provine! De exemplu: “Natie”, “Temeiul nostru”, “suntem”, “tipsia natiunii”, “se goleste tara”. Mai mai mai! Cuvinte nationaliste?? Pe bune?? Domnule Liceanu ce ati patit? M-am spariet!!! “Se goleste tara”? Imi aminteste de Dan Puric si al lui spectacol “Sa se ridice tara”. Spectacol tinut impreuna cu Furdui Iancu. Oare ce ar spune amicii de la MBruxelles de asemenea text? Rusinicaaa! Dar cum inghit acest text toti progresistii corporatisto prtz ? Le place? Le plaaace, cum sa nu le placa! Domniei voastre nu i se lipesc etichete de “fascist”, “nationalist”, cum ni se lipesc noua, celor ce ne-am saturat de iobagia Mbruxelleza. Desigur, nu putea lipsi o referinta la 1989…caci si atunci probabil domniile voastre ati organizat totul.
” Ieșind în stradă cu sutele de mii, ne vom așeza ființa pe tipsia națiunii care suntem și o vom arăta lumii întregi. Așa cum am arătat-o și în decembrie ᾽89, așa cum am arătat-o și în acest început de an. O vom arăta din nou acum, în prejma unui nou Crăciun. Dacă nu o vom face în acest ceas de primejdie extremă, vom dispărea ca nație. Până la urmă trebuie să le fim recunoscători borfașilor noștri din Parlament. Ne-au pus în fața temeiului nostru, ne-au arătat – sfidându-ne, zădărându-ne și primejduindu-ne – că suntem. No, hai!”
Eu nu pot decat sa va urez….hai sictir! Sa imi fie cu iertare dar ma duc sa vomit.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Vin Ian 12, 2018 1:57 pm
In logica desfasurarii apocapilsei mioritice, nimic nu putea fi mai nimerit pe postul de sef al DEPARTAMENTULUI CENTENAR, decat un dobitoc cu nume predestinat, de potaie.
Noul șef al Departamentului Centenar: Când am constatat că nu pot ajunge fotbalistul care mă visam, am optat pentru politică
A fost o dată ca niciodată trei cățeluși într-o canisă.
Doi au crescut separat, au fost închiși într-o pivniță
Nu au mâncat nimic, așteptând să iasă din lesă
Pentru a devora o altă jivină, ce părea fără putință.
Autorul acestei strofe este un tânăr membru PSD, fost junior la echipa de fotbal Petrolul Moinești, numit recent coordonator al tuturor evenimentelor prin care România va sărbători 100 de ani de la Marea Unire.
Se numeşte Paul Claudiu Cotîrleț, are 29 de ani și, din luna noiembrie 2017, conduce Departamentul Centenar, având funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii.
Este fiul chirurgului Adrian Cotîrleț, managerul Spitalului de Urgență din Moinești, județul Bacău. Familia sa deține și singurul spital privat din zonă.
A absolvit secția Relații Internaționale și Studii Europene a Facultății de Istorie din Universitatea București și este doctor în istorie cu teza "Politică, fotbal și diplomație în Peninsula Balcanică. 1896-1933".
A fost șef de cabinet al senatorului Niculae Bădălău (actualmente președinte executiv al PSD), iar în vara lui 2017 − fiindcă primarul din Moineşti fusese ales senator − a candidat din partea PSD pentru primăria oraşului său natal. A pierdut în fața candidatului ALDE.
Apoi a fost numit șef al Departamentului Centenar, redenumit Departamentul Identitate Naţională. Pentru evenimentele aniversare din 2018, acest departament dispune de un buget de 150 de milioane de lei (peste 32 de milioane de euro).
L-am rugat pe Paul Cotîrleţ să ne acorde un interviu și a acceptat cu multă bunăvoință. Pe tot parcursul dialogului, a răspuns cu sinceritate și s-a străduit să se exprime cât mai frumos.
Printre altele, a recunoscut că nu cunoaște numele niciunui prozator sau poet tânăr de azi. Şi ne-a mărturisit că a ales cariera de politician când și-a dat seama că nu mai poate ajunge un fotbalist de nivelul pe care şi-l visa.
Interviul propriu-zis este aici, la sursa: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Noul șef al Departamentului Centenar: Când am constatat că nu pot ajunge fotbalistul care mă visam, am optat pentru politică
A fost o dată ca niciodată trei cățeluși într-o canisă.
Doi au crescut separat, au fost închiși într-o pivniță
Nu au mâncat nimic, așteptând să iasă din lesă
Pentru a devora o altă jivină, ce părea fără putință.
Autorul acestei strofe este un tânăr membru PSD, fost junior la echipa de fotbal Petrolul Moinești, numit recent coordonator al tuturor evenimentelor prin care România va sărbători 100 de ani de la Marea Unire.
Se numeşte Paul Claudiu Cotîrleț, are 29 de ani și, din luna noiembrie 2017, conduce Departamentul Centenar, având funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii.
Este fiul chirurgului Adrian Cotîrleț, managerul Spitalului de Urgență din Moinești, județul Bacău. Familia sa deține și singurul spital privat din zonă.
A absolvit secția Relații Internaționale și Studii Europene a Facultății de Istorie din Universitatea București și este doctor în istorie cu teza "Politică, fotbal și diplomație în Peninsula Balcanică. 1896-1933".
A fost șef de cabinet al senatorului Niculae Bădălău (actualmente președinte executiv al PSD), iar în vara lui 2017 − fiindcă primarul din Moineşti fusese ales senator − a candidat din partea PSD pentru primăria oraşului său natal. A pierdut în fața candidatului ALDE.
Apoi a fost numit șef al Departamentului Centenar, redenumit Departamentul Identitate Naţională. Pentru evenimentele aniversare din 2018, acest departament dispune de un buget de 150 de milioane de lei (peste 32 de milioane de euro).
L-am rugat pe Paul Cotîrleţ să ne acorde un interviu și a acceptat cu multă bunăvoință. Pe tot parcursul dialogului, a răspuns cu sinceritate și s-a străduit să se exprime cât mai frumos.
Printre altele, a recunoscut că nu cunoaște numele niciunui prozator sau poet tânăr de azi. Şi ne-a mărturisit că a ales cariera de politician când și-a dat seama că nu mai poate ajunge un fotbalist de nivelul pe care şi-l visa.
Interviul propriu-zis este aici, la sursa: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Dum Ian 21, 2018 4:37 pm
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mar Feb 27, 2018 12:51 pm
Julien, ce facusi,bre, te dadusi cu SRI?! Pai nu erai al lu' SIE?!
COMUNICATORII...
Am fost invitată acum ceva vreme la o întrunire de constituire a unui nou partid.
Aveau acolo, lângă vorbitori, un panou mare frumos tipărit, cu sloganul care era destinat să le reprezinte OBIECTIVUL PRINCIPAL . Scria asa :
Schimbăm
România
Împreună.
Nimeni din Staff n-a observat ?! L-au pus acolo, în față, să-l vadă toți participanții.
După adunare, le-am spus fetelor din Secretariatul General. Ele mi-au răspuns cu " Ssssst, să nu atragem atenția ... " . !n loc să asume răspunderea... Musamalizăm deja, înainte de a începe ?!
O fi fost intenționat, pe post de Carte de vizită ?
Au plătit o firmă de specialisti în Comunicare , tineri, dinamici, tobă de lucruri învățate din cărțile scrise de alții, dar total lipsiți de experiență.
Cum că ... cine nu are har, nici minte, degeaba are diplome la Harvard !
Nu e gafă, e incompetență crasă a celor care i-au angajat.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
La inceput am crezut ca e gluma, dar goagalu' m-a dumirit.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
COMUNICATORII...
Am fost invitată acum ceva vreme la o întrunire de constituire a unui nou partid.
Aveau acolo, lângă vorbitori, un panou mare frumos tipărit, cu sloganul care era destinat să le reprezinte OBIECTIVUL PRINCIPAL . Scria asa :
Schimbăm
România
Împreună.
Nimeni din Staff n-a observat ?! L-au pus acolo, în față, să-l vadă toți participanții.
După adunare, le-am spus fetelor din Secretariatul General. Ele mi-au răspuns cu " Ssssst, să nu atragem atenția ... " . !n loc să asume răspunderea... Musamalizăm deja, înainte de a începe ?!
O fi fost intenționat, pe post de Carte de vizită ?
Au plătit o firmă de specialisti în Comunicare , tineri, dinamici, tobă de lucruri învățate din cărțile scrise de alții, dar total lipsiți de experiență.
Cum că ... cine nu are har, nici minte, degeaba are diplome la Harvard !
Nu e gafă, e incompetență crasă a celor care i-au angajat.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
La inceput am crezut ca e gluma, dar goagalu' m-a dumirit.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mier Mar 07, 2018 9:51 am
Cifre reci și obiective pentru cadrele active
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
“Cifrele nu mint. Cifrele sunt reci, obiective.”
Așa grăit-a Klaus Iohannis atunci când, imediat după discursul Doamnei K., s-a trezit la pupitrul pregătit de organizatori pentru anuala prezentare publică a bilanțului DNA.
Legea prevede ca bilanțul instituției să fie prezentat cel mai târziu până la finalul lunii februarie a fiecărui an, așa că, în ciuda cererii de revocare ce plutește în aer, Laura Codruța Kövesi a strâns din dinți și, pe 28 februarie, a chemat la Cercul Militar Național lumea bună a luptei anticorupție de prin instituțiile statului. Pe lângă șeful statului, șefa ÎCCJ, șeful Parchetului General și șeful secției de procurori din CSM (toți ăștia au stat la prezidiu), a participat și Lucian Onea, șeful DNA Ploiești. A stat cuminte în public, printre ambasadori și alți luptători pasivi împotriva corupției, a mestecat gumă și s-a gândit, probabil, că e mai bine să tacă. Nu știi niciodată ce penali ai pe lângă tine, gata să te înregistreze și să te dea în gât.
“Cifrele nu mint. Cifrele sunt reci, obiective.”
A spus fericit președintele fizician, după ce tocmai decernase DNA Oscar-ul pentru întreaga activitate. Și a trecut la înșirarea cifrelor.
Tema anului 2018 a fost ca la bilanțul DNA să se scoată în evidență numărul record de dosare soluționate de către procurorii instituției. Pentru că alți indicatori nu ar mai fi dat atât de bine ca în anii trecuți, acesta, al numărului de dosare soluționate, a fost ales drept purtătorul de recorduri. Ne-a spus-o mai întâi Doamna K., subliniind că niciodată în istoria DNA nu au mai fost soluționate atâtea dosare. Ne-a spus-o, apoi, Domnul I.: “În 2017 au fost soluționate peste 3.800 de dosare, cu 16,5% mai multe decât în 2016”. Dacă sala ar fi fost mai plină, ca în anii trecuți, probabil s-ar fi auzit aplauze și urale prelungite. N-a fost cazul.
Pentru că au lipsit aplauzele, președintele a simțit nevoia să întărească performanța procurorilor anticorupție, așa că a revenit după alte două paragrafe: “Eficiența DNA este departe de a putea fi contestată: cu 107 procurori s-au soluționat peste 11.000 de cauze, adică, în medie, 100 și ceva de dosare de fiecare procuror”.
Așadar, la început fuseseră soluționate
doar peste 3.800 de cauze, pentru ca niște minute mai târziu să fie soluționate peste 11.000 de cauze.
Adevărul? Adevărul este că, în 2017, DNA a soluționat 3.893 de dosare. 3.893 de dosare înseamnă, într-adevăr, peste 3.800 de dosare, dar nu înseamnă în nici un caz peste 11.000 de dosare. Așadar, procurorii DNA nu au rezolvat 100 și ceva de dosare de fiecare procuror. Mai mult, numărul de dosare rezolvate per procuror nu se obține, conform indicațiilor CSM, împărțind numărul de dosare la câți procurori vrea șeful, ci la câți procurori sunt angajați în parchetul respectiv. Astfel, la DNA lucrează 185 de procurori, fiind vacante alte zece funcții de procuror, dintr-o schemă completă de 195 de procurori.
Recapitulând: DNA a soluționat, în 2017, 3.893 de dosare. Numărul total al dosarelor de soluționat de către DNA a fost, în 2017, de 11.234. Așadar, fiecare procuror DNA a avut de soluționat, în 2017, câte 60,72 dosare. Rata rezolvărilor este de 21,04 dosare pe cap de procuror DNA.
Pentru o justă comparație, în 2016, DNA a avut de rezolvat 12.353 de dosare, cu un număr de 177 de procurori, media fiind de 69,79 dosare pe cap de procuror. Au fost rezolvate, în 2016, 3.341 de dosare, adică o medie de 18,87 dosare pe cap de procuror.
La nivelul tuturor parchetelor, media națională, în 2016, a fost de 70,21 dosare de soluționat pe cap de procuror și de 43,09 dosare rezolvate pe cap de procuror. În 2017, procurorii DNA sunt în continuare sub media națională, dar s-ar putea să-i fi depășit pe procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, codașii anului 2016, cu doar 20,36 dosare soluționate pe cap de procuror.
“Cifrele nu mint. Cifrele sunt reci, obiective.”
Așa ne-a spus, mândru, președintele Iohannis, încercând să ne transmită faptul că performanțele DNA sunt într-o continuă creștere. Nu sunt, însă. Da, a crescut numărul de dosare soluționate, dar a crescut și numărul procurorilor angajați, cum a crescut și bugetul instituției. A crescut numărul dosarelor soluționate? Da, a crescut cu 16,5%. Cifrele sunt reci și obiective. Dar numărul procurorilor implicați în soluționarea dosarelor a crescut cu 6%, iar bugetul instituției a crescut cu nu mai puțin de 29,65%. Dar e nevoie să arătăm public doar partea luminoasă a cifrelor reci și obiective, altfel Parlamentul nu ar fi majorat bugetul pentru 2018 de la 176 de milioane de lei la 182 de milioane de lei.
Așadar, la DNA a crescut numărul de dosare soluționate, a crescut bugetul, a crescut numărul procurorilor angajați și a crescut, enorm, ego-ul Doamnei K. În rest, au cam scăzut celelalte performanțe.
“Cifrele nu mint. Cifrele sunt reci, obiective.”
Așadar, să vedem și celelalte cifre din raportul de activitate al DNA, cele pe care le poate vedea oricine, dar chiar și ziariștii se mulțumesc doar cu rezumatul festiv al șefei DNA, ca să nu deranjeze.
Numărul de dosare trimise în judecată a scăzut, în 2017, la 381, față de 403 în 2016.
Numărul de persoane trimise în judecată a scăzut, în 2017, la 997, față de 1.271 în 2016.
Numărul de condamnări definitive în dosare instrumentate de DNA a scăzut, în 2017, la 713, de la 879 în 2016. De fapt, 2017 a fost anul cu cele mai puține condamnări definitive de când șefa instituției a devenit doamna K., în 2013. Iar numărul condamnărilor definitive scade constant din 2014 încoace, de la 1.138 până la 713.
A scăzut numărul de dosare de soluționat, de la 12.353, în 2016, la 11.234, în 2017. Ceea ce e bine, înseamnă că procurorii lucrează. Dar a scăzut foarte mult numărul dosarelor noi înregistrate într-un an. Astfel, în 2016, DNA a înregistrat 5.251 de dosare noi, iar în 2017 a înregistrat doar 3.668 de dosare noi.
“Cifrele nu mint. Cifrele sunt reci, obiective.”
Iar cifrele ne dau o veste bună despre temeinicia dosarelor făcute de către procurorii DNA: a scăzut numărul achitărilor în dosarele judecate definitiv în 2017. Astfel, au fost achitați doar 122 de inculpați în 2017, față de 134 în 2016. Dar, raportat la numărul celor trimiși în judecată în anii respectivi, achitările au reprezentat, în 2017, 12,2%, față de doar 10,54% în 2016.
Încercând să scuze procentul mare de achitați, doamna K. a introdus în ecuație un indicator nou: 32 de inculpați din cei 122 au fost achitați în dosare trimise în judecată înainte de venirea sa la șefia DNA. Perfect adevărat. Așadar, 26% din cei achitați au fost achitați din cauza dosarelor subțiri făcute de către procurorii DNA pe vremea lui Daniel Morar. OK. Dar din cei 713 inculpați condamnați definitiv în 2017, 647 au fost condamnați în dosare începute pe vremea lui Daniel Morar. Așadar, doar 9,26% din condamnările din 2017 se datorează priceperii dovedite de procurori de când a venit Doamna K. la șefie.
“Cifrele nu mint. Cifrele sunt reci, obiective.”
Și dacă e să comparăm rezultatele pe care le au ceilalți procurori din țară cu rezultatele pe care le au procurorii DNA, parchetul condus de doamna Kövesi nu stă bine deloc.
Procurorii DNA au de rezolvat 60 de dosare pe cap, față de media națională de 70 de dosare pe cap la nivelul tuturor parchetelor.
Procurorii DNA soluționează 21 de dosare pe an pe cap de procuror, față de 43 de dosare pe cap de procuror, media națională la nivelul tuturor parchetelor.
Media națională a achitărilor în cazul tuturor parchetelor este în jurul a 2% anual, în timp ce media achitărilor în dosarele DNA este în jurul a 10%.
În fiecare an, bilanțul DNA prezentat în public de către Doamna K. a pus accentul pe cifrele care erau mai avantajoase pentru imaginea instituției. Cifrele nu au mințit niciodată, așa cum nu mint nici acum. Din fericire, legea o obligă pe Doamna K. să treacă în raportul complet absolut toate cifrele, chiar și pe cele care nu o ajută în prezentarea de PR. Din nefericire, oamenii care se consideră informați nu accesează varianta extinsă a raportului, mulțumindu-se cu grăunțele aruncate de la pupitrul de la Centrul Militar Național. Dar pentru a apăra “Justiția” bazându-te pe cifre reci și obiective ajunge atât, nu e nevoie să cunoști tot adevărul.
Faptul că scade numărul condamnaților, că scade numărul dosarelor înregistrate într-un an și că scade numărul trimiterilor în judecată ar trebui să ne bucure. Teoretic, este un semn că măsurile luate împotriva corupției funcționează, iar românii comit din ce în ce mai puține acte de corupție. Asta ar fi și ideea: să fie mai puțini corupți, să se fure din ce în ce mai puțin spre deloc. Spre binele procurorilor DNA, sperăm că acesta este adevărul, căci, altfel, dacă sunt mai mulți corupți și se fură mai mult, cum ne spune propaganda, n-ar însemna decât că DNA e din ce în ce mai ineficientă. Iar cu asta domnul președinte nu ar fi de acord.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Joi Mar 08, 2018 8:43 am
Tefelistii inca fac mistouri de Viorica Dancila pe seama pronuntiei gresite a cuvantului imunoglobulina, stalcit de cucoana in forma teleormaneana imunoglobina.
I-au numarat si greselile, care ar fi fost sase.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Probabil ca dacat de trei ori o fi voie sa zici imunoglobina, mai ales daca esti idiotul util cu damfuri vieneze Voiculescu cel Bun.
De la sec. 50.
I-au numarat si greselile, care ar fi fost sase.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Probabil ca dacat de trei ori o fi voie sa zici imunoglobina, mai ales daca esti idiotul util cu damfuri vieneze Voiculescu cel Bun.
De la sec. 50.
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mar Mar 13, 2018 7:00 pm
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Sam Mar 31, 2018 3:09 pm
Civea isi bate joc de oparitul Julien, altfel nu se explica calcarea repetata in strachini. Dupa acuzatia ca ar fi furat valul emotional al unei coalitii de ONG-uri numita Platforma Civica IMPREUNA ( [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] ), nici macar un logo original n-a fost in stare sa screama, furandu-l de la o firma mexicana.
Emanuel-Bogdan Bobic a adăugat 2 fotografii noi.
5 ore ·
Votați mereî! Votați mereî! Votați mereîî... î.... îî...
Logo Mişcarea România Împreuna cu sigla RO+
Logo "Respuestas Optimas" cu sigla RO+ (cunoscută companie mexicană de internet și design (http://www.romasinformatica.com.mx)
Mulțumesc domnului Dan Alexe, domnia sa fiind cel care a atenționat asupra deosebirilor majore între cele două sigle.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Emanuel-Bogdan Bobic a adăugat 2 fotografii noi.
5 ore ·
Votați mereî! Votați mereî! Votați mereîî... î.... îî...
Logo Mişcarea România Împreuna cu sigla RO+
Logo "Respuestas Optimas" cu sigla RO+ (cunoscută companie mexicană de internet și design (http://www.romasinformatica.com.mx)
Mulțumesc domnului Dan Alexe, domnia sa fiind cel care a atenționat asupra deosebirilor majore între cele două sigle.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Dum Apr 01, 2018 10:19 am
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
baso Dum Apr 01, 2018 11:32 am
Iat purtatorul lor de vorbe vrea sa spuna ca stampilele de xerox ce apar pe spatele paginii 17/18 din protocol trebuie sa ramana strict secrete
Asta ca sa nu spuna pe romaneste ca au masluit pag.18 din protocolul descretizat si postat pe pagina oficiala a SRI [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
baso- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 16006
Data de inscriere : 04/10/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Lun Apr 23, 2018 11:02 am
Tefelistii, in frunte cu secretarul Anei Pauker - telectualu' de 101 ani Mihai Sora, critica cu spume manifestatia de la Pitesti, cu ocazia Simfoniei Lalelelor. Bosorogul stalinist inca are tupeul nemarginit sa numeasca paranghelia "experimentul lalelelor", uitand ca el o slujea cu abnegatie si devotament tocmai pe cea sub conducerea careia se desfasura durerosul experiment Pitesti, extins astazi la scara planetara prin feisbuc. 
Mihai ȘORA
Îmi place Pagina · 21 Aprilie ·
Multă lume cunoaște experimentul lui Ivan Pavlov și fenomenul condiționării clasice: câinele care salivează și alte reflexe, numite de Pavlov „secreții psihice“.
Dar a existat, după Pavlov (și folosind rezultatele psihologului rus), un alt experiment, mai puțin cunoscut (însă la fel de edificator), realizat de John Watson la începutul anilor ’20: așa-zisul experiment al micuțului Albert (după numele copilului pe care au fost făcute controversatele teste de către cercetătorul american).
Watson ia un copil de câteva luni și îi arată un șoricel alb. La început, copilul are o reacție normală: se uită la el, îl atinge, se joacă și chiar se bucură de prezența șoricelului. La un moment dat, Watson introduce în experiment un zgomot puternic, lovind cu un ciocan o bară de metal și speriind copilul la fiecare intrare în scenă a șoricelului. Foarte repede, copilul ajunge să asocieze șoricelul cu spaima pe care i-o provoacă zgomotul loviturii de ciocan. Mai mult decât atât, în scurt timp dezvoltă o fobie pentru toate animalele cu păr și se sperie chiar și atunci când vede un iepure, de pildă, o maimuțică sau o veveriță.
Despre câinele lui Pavlov știm că a fost împăiat și că stă – fără suflare și fără salivă – la loc de cinste într-un muzeu. Despre micuțul Albert nu se mai știe astăzi nimic, în afară de faptul că nu a fost „decondiționat“ de Watson, mama copilului retrăgându-l din experiment înainte de termen.
Am amintit de micuțul Albert pentru că – voit sau nu, conștient sau nu – ceea ce s-a întâmplat cu acei copii la Pitești, zilele trecute, aduce, în bună parte, cu experimentul de acum o sută de ani. Copiii puși să defileze și să stea în cap la vederea unui „șef“ vor dezvolta, dacă nu sunt decondiționați la timp, aceleași reflexe ale supunerii, ale servilismului festiv și ale docilității oarbe, indiferent de contextul social în care vor evolua ulterior.
Ce s-a întâmplat la Pitești nu este „Cântarea României“. Delirul propagandistic promovat în timpul ceaușismului lăsa mereu loc pentru o formă (mai mult sau mai puțin transparentă) a duplicității: odată ajunși la casele lor, oamenii care defilaseră prin fața tribunei oficiale, îmbrăcați în straie de sărbătoare, deghizați în personaje istorice ori în costume sportive, își reveneau în simțiri, recâștigându-și libertatea interioară (fie și numai făcând diferența între grotescul spectacolului public și realitatea vieții lor de zi cu zi). Or, copiii din „experimentul lalelelor“ nu vor fi oameni liberi câtă vreme vor cunoaște doar încolonarea umilă în fața unei autorități, oricare ar fi acea autoritate.
Nu ajunge că ne-au furat țara, pădurile, orașele, drumurile, simbolurile și cuvintele ei!
Acum ne fură și copiii, cu sufletul și cu mintea lor cu tot.
România centenară: de la experimentul Pitești, la experimentul lalelelor.
P.S. Nu știu cine a fotografiat acest cățel, însă nu sunt deloc sigur că îi plac lalelele.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Pe de alta parte, aceiasi tefelisti, dupa ce in urma cu un an isi asmuteau efectiv copiii sa calce in picioare jucarii de plus pe care scrisesera numele dusmanului de clasa (Dracnea, PSD=ciuma rosie etc), sunt scosi in coloane, in weekend-uri, pentru a bate recorduri mondiale la prostie. Banuiesc ca n-a fost greu pentru propagandisti sa gaseasca trei mii si ceva de brasoveni spalati pe creiere, pentru a-i pune sa citeasca cate o fraza din best-sellerul comunist "Descult", de Zaharia Stancu.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
N-am inteles de ce Agerpres a ales sa ilustreze articolul cu o poza de iarna.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Mihai ȘORA
Îmi place Pagina · 21 Aprilie ·
Multă lume cunoaște experimentul lui Ivan Pavlov și fenomenul condiționării clasice: câinele care salivează și alte reflexe, numite de Pavlov „secreții psihice“.
Dar a existat, după Pavlov (și folosind rezultatele psihologului rus), un alt experiment, mai puțin cunoscut (însă la fel de edificator), realizat de John Watson la începutul anilor ’20: așa-zisul experiment al micuțului Albert (după numele copilului pe care au fost făcute controversatele teste de către cercetătorul american).
Watson ia un copil de câteva luni și îi arată un șoricel alb. La început, copilul are o reacție normală: se uită la el, îl atinge, se joacă și chiar se bucură de prezența șoricelului. La un moment dat, Watson introduce în experiment un zgomot puternic, lovind cu un ciocan o bară de metal și speriind copilul la fiecare intrare în scenă a șoricelului. Foarte repede, copilul ajunge să asocieze șoricelul cu spaima pe care i-o provoacă zgomotul loviturii de ciocan. Mai mult decât atât, în scurt timp dezvoltă o fobie pentru toate animalele cu păr și se sperie chiar și atunci când vede un iepure, de pildă, o maimuțică sau o veveriță.
Despre câinele lui Pavlov știm că a fost împăiat și că stă – fără suflare și fără salivă – la loc de cinste într-un muzeu. Despre micuțul Albert nu se mai știe astăzi nimic, în afară de faptul că nu a fost „decondiționat“ de Watson, mama copilului retrăgându-l din experiment înainte de termen.
Am amintit de micuțul Albert pentru că – voit sau nu, conștient sau nu – ceea ce s-a întâmplat cu acei copii la Pitești, zilele trecute, aduce, în bună parte, cu experimentul de acum o sută de ani. Copiii puși să defileze și să stea în cap la vederea unui „șef“ vor dezvolta, dacă nu sunt decondiționați la timp, aceleași reflexe ale supunerii, ale servilismului festiv și ale docilității oarbe, indiferent de contextul social în care vor evolua ulterior.
Ce s-a întâmplat la Pitești nu este „Cântarea României“. Delirul propagandistic promovat în timpul ceaușismului lăsa mereu loc pentru o formă (mai mult sau mai puțin transparentă) a duplicității: odată ajunși la casele lor, oamenii care defilaseră prin fața tribunei oficiale, îmbrăcați în straie de sărbătoare, deghizați în personaje istorice ori în costume sportive, își reveneau în simțiri, recâștigându-și libertatea interioară (fie și numai făcând diferența între grotescul spectacolului public și realitatea vieții lor de zi cu zi). Or, copiii din „experimentul lalelelor“ nu vor fi oameni liberi câtă vreme vor cunoaște doar încolonarea umilă în fața unei autorități, oricare ar fi acea autoritate.
Nu ajunge că ne-au furat țara, pădurile, orașele, drumurile, simbolurile și cuvintele ei!
Acum ne fură și copiii, cu sufletul și cu mintea lor cu tot.
România centenară: de la experimentul Pitești, la experimentul lalelelor.
P.S. Nu știu cine a fotografiat acest cățel, însă nu sunt deloc sigur că îi plac lalelele.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Pe de alta parte, aceiasi tefelisti, dupa ce in urma cu un an isi asmuteau efectiv copiii sa calce in picioare jucarii de plus pe care scrisesera numele dusmanului de clasa (Dracnea, PSD=ciuma rosie etc), sunt scosi in coloane, in weekend-uri, pentru a bate recorduri mondiale la prostie. Banuiesc ca n-a fost greu pentru propagandisti sa gaseasca trei mii si ceva de brasoveni spalati pe creiere, pentru a-i pune sa citeasca cate o fraza din best-sellerul comunist "Descult", de Zaharia Stancu.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
N-am inteles de ce Agerpres a ales sa ilustreze articolul cu o poza de iarna.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
baso Lun Apr 23, 2018 9:33 pm
ENKI a scris: Banuiesc ca n-a fost greu pentru propagandisti sa gaseasca trei mii si ceva de brasoveni spalati pe creiere, pentru a-i pune sa citeasca cate o fraza din best-sellerul comunist "Descult", de Zaharia Stancu.
Ma asteptam sa se laude ca au terminat cartea de citit in piata.
baso- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 16006
Data de inscriere : 04/10/2010
Re: Tupeu, tîmpeu, prosteu şi măgăreu...
ENKI Mier Mai 09, 2018 8:04 am
Cersetorul oparit se lauda cu 50000 de coechipieri, dar n-are decat 8,1 K de aprecieri la postare, in conditiile in care s-ar presupune ca macar jumatate dintre platformistii centenari sa aiba conturi de feisbuc si sa apese butoanele ""like" si "ador".
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Nu stiu cum se face ca dintre toti adoratorii si laicuitorii taman Voiculescu al Bun este evidentiat. O avea pile la feisbuc?!
Ma rog, la ce reactii a stranit printre anti-pesedisti, rahatul lui de partid are deja soarta agenturii M10, sau cum dracu' se numea facatura Scoancsei.
Bai Ciolose. Bai Daciane! Babaiatule, tu esti sanatos la cap?
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Iar a postat-o pe aia cu "dati-mi si mie niste bani". Inainte o facea mai cu tira, de pe pagina Romania100. Acum, insa, a trantit-o pe pagina oficiala Dacian Ciolos, aruncandu-se, luni seara, cu capul inainte, intr-un penibil fara margini. Pentru ca romanilor, nici chiar celor generosi, nu le plac milogii. Noi dam bani cersetorilor doar cand ne vede lumea. Nu ne place sa ne ceri, de la obraz, bani. Nu ne place sa dam bani la inceputul saptamanii, iar daca sociologii lu' Ciolos nu stiu nici atata lucru despre romani, de ce as avea incredere ca s-ar pricepe la chestii mai subtile.
Iar mesajul de marti, dincolo de faptul ca este inadecvat si nedemn de un lider, e si scris de tot cacatul: "suntem peste 50.000. Următoarele cinci luni vor fi extrem de importante pentru a construi o structură profesionistă și eficientă așa cum ne dorim. Dincolo de intenții bune, de multă, foarte multă muncă a echipei mici pe care ne permitem să o plătim, acum avem nevoie de susținere și nu de vorbe. Aceasta este nu numai o rugăminte dar și un test de mobilizare. Așa vom putea fi mai puternici, mai buni, mai eficienți. Împreună. Donați aici: LINK"
"suntem peste 50.000". Bai Daciane, pai daca sunteti 50.000, de ce nu donati, ma, voi, pentru voi? Ce nevoie mai aveti de banii altor oameni? De ce v-ar plati altii sediile, laptopurile, voluntarii? De ce nu va autofinantati?
"echipei mici pe care ne permitem s-o platim". Pai de ce e mica echipa, coane, daca sunteti 50.000? Asa de proasta e calitatea membrilor, de nu v-a iesit decat de-o echipa mica de profesionisti? Si ce face echipa asta, concret? Desene pe asfalt?
"nu e numai o rugăminte dar și un test de mobilizare". Serios? Ia hai sa facem invers mobilizarea, vrei? Uite cum: tu anunti pe facebook: "care vrei 100 de lei", si daca cineva zice "eu", ii trimiti banii.
"asa vom fi mai puternici, mai buni, mai eficienti". La ce? Sa mor, Daciane, ti-as da lunar o suma de bani, daca ai fi in stare sa-mi spui pentru ce? De ce sa dau bani unei grupari de 50.000 de oameni care nu se ajunge cu banii, de zici ca vorbesc cu reprezentantul locuitorilor din Mizil? Mai buni la ce, cand voi nu faceti nimic concret? Mai eficienti la ce, cand nu spui decat ca vrei sa fiti mai buni la nimic?
Si ma mai deranjeaza ceva, Daciane. Tu. Esti un baiat d-ala, cum nu suport eu. Te dai liberal, desi toata viata ai muncit la stat. Te dai inflexibil in principii, desi toata viata ti-ai primit functiile de la persoane certate grav si cu principiile, si cu morala, si cu legea. Ai fost si in trena PSD, si a PDL, si a PNL, desi te dai neprihanit politic. Iar acum mai esti si un baiat d-ala, ca Orban, fara serviciu.
De ce as vota, coane, un nene fara serviciu? Mai stii ce misto s-a facut de Crin Antonescu, care n-avea permis de conducere? Pai tu esti mai rau ca ala. Ai idee ca romanii asociaza politicienii fara ocupatie cu activistii PCR, adica cu cei mai rai, nepriceputi si destestabili oameni? Ce model reprezinti tu, pentru omul de rand, care stie ca trebuie sa-si castige banii si sa-si hraneasca familia singur, nu cersind de la altii? Cum de nu-ti dai seama ca atunci cand lansezi mesaje "gata cu ajutoarele sociale" este vorba si despre tine? Sau ca atunci cand imi spun "Dragnea imi fura banii, iar Ciolos mi-i cere", ma simt la fel de pagubit?
De ce nu-ti iei, coane, un job? Stiu o droaie de oameni care l-ar angaja, pe bani grei, pe Dacian Ciolos. Ai o imagine foarte buna, ai moaca de CEO, stii sa porti un costum, de ce nu pui un CV pe ejobs, sa castigi si respectul oamenilor care muncesc de dimineata pana seara?
Sau deschide, coane, o gogoserie, o sifonarie, o cafenea, un salon de tuns bichoni, o clinica de pensat sprancene pentru adolescenti idioti. Te-ai umple de bani instant, ca toata hipsterimea Romaniei ar consuma de la tine. Ai arata ca om de afaceri, a intreprinzator, a clasa de mijloc, nu a gargaragiu-pomanagiu, ca acum. Si pun pariu ca ai avea asemenea incasari, si pe bon fiscal, si ca bacsis, cat sa poti finanta in voie partidul ala de 50.000 de sarantoci (tu-i descrii asa, nu eu), din care abia ai incropit o echipa mica si prost platita (tu ai zis asta, nu eu), care nu face nimic (din nou, tu esti de vina ca asa se vede).
Sau fa ce vrei tu, ca nu e musai sa te iei dupa mine. Dar vezi ca mai ai putin, extrem de putin, pana cand o sa convingi tara asta ca motivul pentru care ai denumit partidul ca "Romania 100" este ca vrei sa cersesti cate o suta de lei de la fiecare roman. Si e pacat. Unii oameni nu s-au mutat din tara sperand ca vii tu si rezolvi problemele tuturor. Pai ce sa mai spere, Ciolose, cand tu dai senzatia ca abia iti poti plati telefonul?
Si uite, ca sa nu zici ca ma iau de tine doar asa, ca sa ma bag in seama:
promit solemn
ca virez, unde-mi spui,
5%
din drepturile de autor ce-mi revin, anul asta, din cartile de mai jos,
daca,
si numai daca,
tot in acest an,
iti deschizi o afacere
sau
iti iei un job unde sa muncesti (nu la misto, ca Ludovic Orban, da?).
Ia spune, Ciolose:
te bagi?
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Cam cat tupeu trebuie sa aiba scursura SIE sa ceara bani de la prosti, cand prostii respectivi inca nu si-au recuperat banii donati pentru FURTUL cu Cumintenia pamantului?!
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Nu stiu cum se face ca dintre toti adoratorii si laicuitorii taman Voiculescu al Bun este evidentiat. O avea pile la feisbuc?!
Ma rog, la ce reactii a stranit printre anti-pesedisti, rahatul lui de partid are deja soarta agenturii M10, sau cum dracu' se numea facatura Scoancsei.
Bai Ciolose. Bai Daciane! Babaiatule, tu esti sanatos la cap?
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Iar a postat-o pe aia cu "dati-mi si mie niste bani". Inainte o facea mai cu tira, de pe pagina Romania100. Acum, insa, a trantit-o pe pagina oficiala Dacian Ciolos, aruncandu-se, luni seara, cu capul inainte, intr-un penibil fara margini. Pentru ca romanilor, nici chiar celor generosi, nu le plac milogii. Noi dam bani cersetorilor doar cand ne vede lumea. Nu ne place sa ne ceri, de la obraz, bani. Nu ne place sa dam bani la inceputul saptamanii, iar daca sociologii lu' Ciolos nu stiu nici atata lucru despre romani, de ce as avea incredere ca s-ar pricepe la chestii mai subtile.
Iar mesajul de marti, dincolo de faptul ca este inadecvat si nedemn de un lider, e si scris de tot cacatul: "suntem peste 50.000. Următoarele cinci luni vor fi extrem de importante pentru a construi o structură profesionistă și eficientă așa cum ne dorim. Dincolo de intenții bune, de multă, foarte multă muncă a echipei mici pe care ne permitem să o plătim, acum avem nevoie de susținere și nu de vorbe. Aceasta este nu numai o rugăminte dar și un test de mobilizare. Așa vom putea fi mai puternici, mai buni, mai eficienți. Împreună. Donați aici: LINK"
"suntem peste 50.000". Bai Daciane, pai daca sunteti 50.000, de ce nu donati, ma, voi, pentru voi? Ce nevoie mai aveti de banii altor oameni? De ce v-ar plati altii sediile, laptopurile, voluntarii? De ce nu va autofinantati?
"echipei mici pe care ne permitem s-o platim". Pai de ce e mica echipa, coane, daca sunteti 50.000? Asa de proasta e calitatea membrilor, de nu v-a iesit decat de-o echipa mica de profesionisti? Si ce face echipa asta, concret? Desene pe asfalt?
"nu e numai o rugăminte dar și un test de mobilizare". Serios? Ia hai sa facem invers mobilizarea, vrei? Uite cum: tu anunti pe facebook: "care vrei 100 de lei", si daca cineva zice "eu", ii trimiti banii.
"asa vom fi mai puternici, mai buni, mai eficienti". La ce? Sa mor, Daciane, ti-as da lunar o suma de bani, daca ai fi in stare sa-mi spui pentru ce? De ce sa dau bani unei grupari de 50.000 de oameni care nu se ajunge cu banii, de zici ca vorbesc cu reprezentantul locuitorilor din Mizil? Mai buni la ce, cand voi nu faceti nimic concret? Mai eficienti la ce, cand nu spui decat ca vrei sa fiti mai buni la nimic?
Si ma mai deranjeaza ceva, Daciane. Tu. Esti un baiat d-ala, cum nu suport eu. Te dai liberal, desi toata viata ai muncit la stat. Te dai inflexibil in principii, desi toata viata ti-ai primit functiile de la persoane certate grav si cu principiile, si cu morala, si cu legea. Ai fost si in trena PSD, si a PDL, si a PNL, desi te dai neprihanit politic. Iar acum mai esti si un baiat d-ala, ca Orban, fara serviciu.
De ce as vota, coane, un nene fara serviciu? Mai stii ce misto s-a facut de Crin Antonescu, care n-avea permis de conducere? Pai tu esti mai rau ca ala. Ai idee ca romanii asociaza politicienii fara ocupatie cu activistii PCR, adica cu cei mai rai, nepriceputi si destestabili oameni? Ce model reprezinti tu, pentru omul de rand, care stie ca trebuie sa-si castige banii si sa-si hraneasca familia singur, nu cersind de la altii? Cum de nu-ti dai seama ca atunci cand lansezi mesaje "gata cu ajutoarele sociale" este vorba si despre tine? Sau ca atunci cand imi spun "Dragnea imi fura banii, iar Ciolos mi-i cere", ma simt la fel de pagubit?
De ce nu-ti iei, coane, un job? Stiu o droaie de oameni care l-ar angaja, pe bani grei, pe Dacian Ciolos. Ai o imagine foarte buna, ai moaca de CEO, stii sa porti un costum, de ce nu pui un CV pe ejobs, sa castigi si respectul oamenilor care muncesc de dimineata pana seara?
Sau deschide, coane, o gogoserie, o sifonarie, o cafenea, un salon de tuns bichoni, o clinica de pensat sprancene pentru adolescenti idioti. Te-ai umple de bani instant, ca toata hipsterimea Romaniei ar consuma de la tine. Ai arata ca om de afaceri, a intreprinzator, a clasa de mijloc, nu a gargaragiu-pomanagiu, ca acum. Si pun pariu ca ai avea asemenea incasari, si pe bon fiscal, si ca bacsis, cat sa poti finanta in voie partidul ala de 50.000 de sarantoci (tu-i descrii asa, nu eu), din care abia ai incropit o echipa mica si prost platita (tu ai zis asta, nu eu), care nu face nimic (din nou, tu esti de vina ca asa se vede).
Sau fa ce vrei tu, ca nu e musai sa te iei dupa mine. Dar vezi ca mai ai putin, extrem de putin, pana cand o sa convingi tara asta ca motivul pentru care ai denumit partidul ca "Romania 100" este ca vrei sa cersesti cate o suta de lei de la fiecare roman. Si e pacat. Unii oameni nu s-au mutat din tara sperand ca vii tu si rezolvi problemele tuturor. Pai ce sa mai spere, Ciolose, cand tu dai senzatia ca abia iti poti plati telefonul?
Si uite, ca sa nu zici ca ma iau de tine doar asa, ca sa ma bag in seama:
promit solemn
ca virez, unde-mi spui,
5%
din drepturile de autor ce-mi revin, anul asta, din cartile de mai jos,
daca,
si numai daca,
tot in acest an,
iti deschizi o afacere
sau
iti iei un job unde sa muncesti (nu la misto, ca Ludovic Orban, da?).
Ia spune, Ciolose:
te bagi?
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Cam cat tupeu trebuie sa aiba scursura SIE sa ceara bani de la prosti, cand prostii respectivi inca nu si-au recuperat banii donati pentru FURTUL cu Cumintenia pamantului?!
ENKI- supraviețuiește în orice condiții și în spațiul virtual
- Mesaje : 13937
Data de inscriere : 07/02/2010
Pagina 3 din 4 • 1, 2, 3, 4
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum|
|
|