cică acumulare de experienţă...

Cică programul de "cercetare" a unor tineri olandezi constă în holbarea la ţâţele de vaci trase de sibience şi shoping...

Duminica 13 iunie a.c., la ora 11.00, un grup de studenti ai Universitatii din Wageningen (Olanda) viziteaza Targul Taranului/Earth Market, organizat de Slow Food Bucuresi Valahia Gusturilor, pentru interviuri cu producatorii de produse traditionale care participa de aproape 3 ani la proiectul Targul Taranului. Sub numele de "Changing cheese chain? A Rapid Rural Appraisal (RRA) to look at changes in the cheese production", parte a unei calatorii de studii organizate in zona Sibiu, aceasta a avut ca scop studierea lantului de productie a branzei si efectul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra acestuia.

Programul de cercetare al studentilor din Olanda, desfasurat in perioada 7 iunie – 13 iunie a.c. a inclus o intalnire cu mediul academic de la Universitatea din Sibiu si un program de cercetare in zona Sibiu cuprinzand vizite la fermele mici si mari de ovine, vizitarea turmelor la pasunat, observarea mulsului, procesul de fabricatie traditional al branzei, vizite in piete locale, supermaket-uri. Pe parcursul vizitei de studii au fost organizate interviuri cu fermierii, micii producatori, organizatii care promoveaza turismul local, filmari si fotografieri.

Cei 18 studenti urmeaza cursul de 2 ani de Master in Dezvoltare Rurala si Inovare, in perioada 2009-2011 la Universitatea Wageningen din Olanda si provin din Europa (Olanda, Germania), Africa (Africa de Sud, Zimbabwe, Tanzania, Etiopia, Eritrea), America de Sud (Columbia, Bolivia), Canada si Indonezia.

Gazdele grupului de studenti sunt Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman si Convivium Slow Food Valahia Gusturilor sunt cei 2 organizatori locali ai Earth Market Bucuresti si Centrul de informare Slow Food Bucuresti-Valahia Gusturilor, la ARK Bursa Marfurilor (Calea Rahovei 196 A colt cu str. Uranus, sector 5).

Grupul de Initiativa Radu Anton Roman este o asociatie constituita pentru a contribui la promovarea valorilor culturale traditionale din Romania. Principalul sau proiect, inceput in 2007, este Targul Taranului.

Slow Food este o organizatie non-profit, eco-gastronomica, care a fost fondata in 1989 pentru a contracara modul de viata modern (fast food si fast life), disparitia bucatelor locale traditionale si stimularea interesului oamenilor pentru hrana, provenienta ei, gustul acesteia, si felul in care alegerile noastre privind hrana afecteaza comunitatea si viitorul oamenilor.

Targul Taranului: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Earth Market Network: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


Contact Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman:
Tiberiu Cazacioc, Coordonator promovare
E-mail: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Tel: +4021-3123835
Celular: +40742 111 119
Skype: cazactib
Y!messenger: mediaspin
Web: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Contact Universitatea din Wageningen:
Ms Adele Arendse
MSc - Development & Rural Innovation (formerly MAKS) Wageningen University Wageningen, Netherlands
Mobile: +31 (0) 649215300
Email: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Skype: aaturaco
Web: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

delta a scris:Cică programul de "cercetare" a unor tineri olandezi constă în holbarea la ţâţele de vaci trase de sibience şi shoping...

Vacile alea erau oiţe în toată regula
Oricum, cel mai tare îmi place textul legat de promovarea mâncărurilor tradiţionale româneşti.
Extrem de amuzant mi se pare apariţia acelui ''huo'' fast-foodurilor, în condiţiile în care legumele din supa/ciorba românească sunt înecate în grăsime, că doar ''găina grasă face supa gustoasă'' iar, ceafa de proc este la mare preţ

Live,
pe irealitatea celui cu râs șobolaniu s-a trezit o clonă să-ți dea clasă în materie de itemuri și obiective pedelimbiste pe modelul lui d_d...

Megara a scris:Of of, prinzi cam greu.
De unde ai dedus tu că cele 15 min sunt luate din timpul de predare?

Megara dixit: Crezi că în cele 2 acultări semestriale elevul este trecut prin toată materia astfel încât să se vadă că a învăţat tot timpul? Îţi spun că nu pentru că nu este suficient timp.

Vorbeam de ascultări. Hai să vedem pe calcule.

Un an scolar are 35 sau 36 de săptămâni, depinde cum se stabileşte. Să considerăm că are 36 săptămâni, asta însemnând 18 săptămâni pe semestru.
La o materie cu o oră pe săptămână avem 18 ore semestrial.
Ora are 50 min din care, cu aproximaţie, jumătate este folosită pentru predare şi jumătate pentru verificarea cunoştinţelor.
În cele 18 ore semestrial, un dascăl are 450 min pentru verificarea cunoştinţelor elevilor.
La o clasă de 30 elevi, rezultă că semestrial fiecărui elev îi revin 15 min de verificare a cunoştinţelor prin ascultare individuală la clasă. Precizez că 15 min sunt semestrial pentru obţinerea a două note.

Ţi se pare că cele 15 min semestriale pe care elevul le stă faţă în faţă cu profesorul sunt sunt suficiente pentru ca acesta să fie trecut prin toată materia? Îţi spun eu că nu.
Precizez că am făcut calculele cu maximă generozitate. În realitate timpul este mult mai mic.

Dacă s-ar da un test de 15 min în fiecare oră, automat fiecare elev este testat (în scris) timp de 15 min pe ora. Asta înseamnă că semestrial fiecare elev este testat în scris timp de 270 min.
După test, la fiecare oră rămân 10 min pentru testare îndividuală ceea ce înseamnă că mai pot fi testaţi individual 2 elevi. Adică toţi elevi clasei pot trece o dată pe semestru şi prin teststare individuală.

Aşa cum spuneam, testarea la fiecare oră ar arăta adevărata valoare a elevului însă munca depusă de profesor este imensă.

( [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] )

delta a scris:Live,
pe irealitatea celui cu râs șobolaniu s-a trezit o clonă să-ți dea clasă în materie de itemuri și obiective pedelimbiste pe modelul lui d_d...

Megara a scris:Of of, prinzi cam greu.
De unde ai dedus tu că cele 15 min sunt luate din timpul de predare?

Megara dixit: Crezi că în cele 2 acultări semestriale elevul este trecut prin toată materia astfel încât să se vadă că a învăţat tot timpul? Îţi spun că nu pentru că nu este suficient timp.

Vorbeam de ascultări. Hai să vedem pe calcule.

Un an scolar are 35 sau 36 de săptămâni, depinde cum se stabileşte. Să considerăm că are 36 săptămâni, asta însemnând 18 săptămâni pe semestru.
La o materie cu o oră pe săptămână avem 18 ore semestrial.
Ora are 50 min din care, cu aproximaţie, jumătate este folosită pentru predare şi jumătate pentru verificarea cunoştinţelor.
În cele 18 ore semestrial, un dascăl are 450 min pentru verificarea cunoştinţelor elevilor.
La o clasă de 30 elevi, rezultă că semestrial fiecărui elev îi revin 15 min de verificare a cunoştinţelor prin ascultare individuală la clasă. Precizez că 15 min sunt semestrial pentru obţinerea a două note.

Ţi se pare că cele 15 min semestriale pe care elevul le stă faţă în faţă cu profesorul sunt sunt suficiente pentru ca acesta să fie trecut prin toată materia? Îţi spun eu că nu.
Precizez că am făcut calculele cu maximă generozitate. În realitate timpul este mult mai mic.

Dacă s-ar da un test de 15 min în fiecare oră, automat fiecare elev este testat (în scris) timp de 15 min pe ora. Asta înseamnă că semestrial fiecare elev este testat în scris timp de 270 min.
După test, la fiecare oră rămân 10 min pentru testare îndividuală ceea ce înseamnă că mai pot fi testaţi individual 2 elevi. Adică toţi elevi clasei pot trece o dată pe semestru şi prin teststare individuală.

Aşa cum spuneam, testarea la fiecare oră ar arăta adevărata valoare a elevului însă munca depusă de profesor este imensă.

( [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] )

Şi io ce să fac? Să-i verific calculele?

Am zis să vin şi io cu un...număr. Mai mic: 5.

(Still a)Live a scris:Am zis să vin şi io cu un...număr. Mai mic: 5.

Fac pariu că nu poți da teste de 5 minute în fiecare oră.

delta a scris:

(Still a)Live a scris:Am zis să vin şi io cu un...număr. Mai mic: 5.

Fac pariu că nu poți da teste de 5 minute în fiecare oră.

Ba poţi, da-nnebuneşti! Şi-atunci dai la anumite capitole, unde e groaznic dacă nu au băgat la cap cam toţi elevii ceea ce ai făcut "ieri". Gen tabla înmulţirii, să zicem. Ok, în principiu cam asta se urmăreşte-n general: să priceapă şi să reţină copiii. Cam ăsta ar fi rostul testului-fulger: dacă-s chestiuni pe care ştii că nu şi le mai poate însuşi mai încolo, pe parcurs, rămâi naibii pe loc şi exersezi cu ei, până pricep despre ce e vorba. Am făcut aşa cu cei mai recenţi elevi ai mei (cu o parte, de fapt), care nu vruseseră să priceapă cum e treaba cu numere foarte mari (care acum, de când cu "leul greu", se folosesc mai mult de-o grămadă, dar tot trebuie să le ştie). Am rămas pe loc vreo 4 ore. În acelaşi timp, cu 7 copii lucram chestiuni dificile şi deosebite, că n-avea rost să-i ţin şi pe ăia pe loc.

He is a strigori ...because Dracula was reâncarnaţion in a voievod .

Exceptand bancurile si perlele din tezele elevilor, rar se pot citi constatari atat de pline de umor .
Yo i-as fi dat 5 lu' MILEA pt. ca m-a facut sa rad .

In caz ca va dadeau batai de cap...

 

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]  

Era si timpul pentru un astfel de parteneriat strategic, in urma caruia ori ne ia dracu' de tot, ori da faliment Google, ori - cel mai probabil - va rezulta un dezastru "amestecat, boabe si tocat", vorba lu' Mazare.  

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Pt. ca fii-mea are pofta de supa ramen (o specializtate japoneza) m-am "pierdut" pe youtube... prin Asia   
Dupa ce am invatat rapid cum sa fac faina de orez si hartia de orez mancabila(pt. pachetele de primavara)...




mi s-a pus pata pe papadi , jalebi si Dim Sun  pe care musai trebuie sa le incerc   

Ca tot e vorba, cica,  despre acumulare de experienta ...este a doua oara cand fac supa ramen . Habar n-aveam ce gust trebuie sa aiba la final , pt. ca nu am mancat niciodata   Am gasit ceva reteta in romaneste si am adaptat supa de pui la ce scria pe acolo(ghimbir in supa n-am pus niciodata   )
Fii-mea a fost incantata , spunand ca este mai gustoasa decat ceea ce a mancat la un restaurant japonez.   
Evident ca maimutza din ea, [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link](link), a vrut sa guste supa preferata a lui Naruto   
Na, de data asta improvizez ceva intre cele doua retete de mai jos   



Iar ca felul 2 prepar tempura(o alta specialitate japoneza)cu legume  si cateva fasii de somon afumat (ca n-am gasit creveti). "Secretul" aluatului este acela ca toate ingredientele (faina si apa) sa fie foarte reci, proaspat luate de la congelator iar faina  cu apa sa fie amestecate lejer, fara insistenta (ca la clatite), pt. a obtine o crusta corcanta si noduroasa la prajirea in uleiul fierbinte . Nu se pune sare in aluat si nici pe legume. Un sos asortat, preparat pe baza de sos de soia si alte ingrediente, asigura partea sarata de care e nevoie .  

Asta este fachir   Yo n-as incerca sa-mi bag si dejtele in uleiul fierbinte chiar daca aluatul de tempura este f. rece    

Chiar daca pare ca ma laud, haleala de azi a iesit GENIALA   Am primit 10 + cu felicitari  desi am improvizat putin:lol: 

La supa ramen am preparat o supa baza obisnuita insa nesarata(tacamuri de pui+ morcov, patrunjel, telina,  ceapa  doar spalata si bagata asa, cu coaja cu tot-pt. culoare   ) pe care am lasat-o sa fiarba cateva ore.Separat, am calit in tigaie cateva felii de bacon crud si afumat, taiat bucatele, in cateva picaturi de ulei. Apoi am scurs grasimea , am adaugat radacina de ghimbir razuita (aprox 2 cm) + 3 catei de usturoi pisati, o lingura de  tahini facut in casa pt. ca n-am avut ulei de susan, sos de soia, doua polnice de supa de pui,cam vreo 2 maine de varza taiata si 2 oua fierte tari,taiate in doua,amestecatura pe care am lasat-o sa fiarba aprox 5 min  . Am fiert separat niste taitei cuiburi (din aia, ghem). La final, intr-o oala medie am amestecat compozitia din tigaie cu taiteii si cu inca vreo cateva polnice de supa.
Pt.tempura am taiat felii juma de vanata, juma de dovlecel , juma de ardei rosu, juma de praz (rondele) + 8-10 buc. de sparanghel fiert in otet din borcan( am gasit asa ceva la Lidl) + somon afumat(vidat, la tavita) taiat fasii ,nu mai late de 2 degete. Aluatul este genial, cu conditia a se pune cuburi de gheata in el pana se termina gatitul tuturor ingredientelor. Sosul sarat l-am preparat ochiometric si dupa gust, din aprox 50 ml vodca lasta sa fiarba ca sa se evapore alcoolul, sos de soia, sos de peste si ceva Japanese curry (ultimele 2 , marca Blue Dragon, cumparate de la Billa) + zeama de la 1/2 lamaie. Atat. A iesit o nebunie   Problema e ca supa ramen este foarte satzioasa, fiind suficienta la o masa. Abia  mai avut loc si de tempura , combinatia de legume cu somon si sos fiind bestiala ...  Nu se compara cu haleala europeana ...

Inca de prin 2005-2006 pledam pentru un sistem asemanator, pe "forumul" Jurnalului National, sub rahaturile scrise zilnic de Ardei Umplut, alegand io acel loc pentru ca idiotul facea audienta si trafic, deci sansele ca vreun cetatean interesat sa citeasca si sa intre intr-o discutie erau mari. Insa inca de pe atunci existau cete de maimute onaniste care perturbau discutiile intre oameni cat de cat normali, in cautare de dialog, schimb de informatii si impresii.


Sursa: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

De sezon.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Comisia parlamentară specializată în problemele de legislație a muncii a avizat în fine un proiect de lege conform căruia angajatorii, fie ei statul sau patronii, vor fi obligați să prevadă in buget, pentru fiecare angajat, 6 vouchere turistice în valoare de câte 1000 de lei.
Am citit ştirea pisicii şi până şi ea a izbucnit în râs. Să fi avut un şoarece in bot, precis se îneca.
Aştept ca şi celelalte comisii ale parlamentului să îşi facă datoria şi să aprobe proiectele legislative prea mult amânate de odioasele guvernări din trecut, de la cel privind obligativitatea primăriilor de a atârna produse de simigerie de coada comunitarilor, cel care să reglementeze parametrii între care are dreptul să oscileze turbulența laptelui şi a mierii prin conductele către cetățean sau aşteptatul proiect privind mărirea obligatorie cu 25% a peturilor cu bere şi a pungilor cu semințe de bostan.
De-abia dupa rezolvarea acestor priorirăți legislative si numai dacă nu obosesc cât să-i doară căpşorul parlamentarii români vor putea trece la amendarea unor legi organice, cum ar fi cea a gravitației şi, poate, la rescrierea constituției cu garantarea dreptului fiecăruia la orgasm.
Presupun că in anticiparea punerii in practică a legii concediului patronii vor epuiza stocurile de "Monopoly" de pe piață, necesare acordării acestor vouchere direct in valută.
Promit că ziua in care voi primi vreun voucher de la vreun angajator pentru concediu o să mă autopedepsesc pentru prezentul scepticism şi o să defilez in pula goală prin curtea spitalului ca sa mă invăț minte să ma mai îndoiesc de politicul românesc.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

ENKI a scris:

Chiar nu cred ca trebuie sa fim socati de efectele tehnologiei asupra dobitocilor deloc interesati sa cotrobaie dupa informatii suplimentare , accesibile pe un internet necenzurat... inca

baso a scris: Chiar nu cred ca trebuie sa fim socati de efectele tehnologiei asupra dobitocilor deloc interesati sa cotrobaie dupa informatii suplimentare , accesibile pe un  internet necenzurat... inca

Nu stiu cum e prin USA, dar la noi tinerii sunt imbiati sa devina dobitoci scrijelitori pe zidurile de feisbuc, intrucat le este interzis accesul la informatia internetului in timpul orelor, in mod constructiv. Asa ca, dupa ce stau 6-7-8 ore in banci, fortati sa asculte platitudini aflate la o aruncatura de click pe goagal, tinerii viitori dobitoci abia asteapta sa "savureze" portii supradimensionate de dopamina, serotonina si adrenalina, oferite generos de virtual.

Intrucat am povestit recent ca am avut telefon cu camera foto/video inca din 2003, am cautat prin arhivele externe personale si am gasit multime de poze si filmulete (memoria era mica la acea vreme, asa ca nu faceam clipuri mai lungi de 2-3 minute) facute cu acea scula. Printre filmulete, unul cu un om tare drag mie, devenit student la 71 de ani. De fapt, omul facuse in tinerete facultatea lui Iliescu, participand activ la construirea barajelor din perioada hei-rupismului revolutionar comunist, dar fiind umblat si prin Austria, la lucrari similare, in aceeasi perioada a regimului comunist de la noi. Tipul, decedat intre timp, era o figura extraordinara, cu un nume pe masura: Minialov Helgomar.  
Acum, dand peste postarea urmatoare, gandul m-a purtat din nou la el.

La jumătate de oră după începerea examenului, intră în sală, zâmbitoare ca o floricică. Nu-și cere scuze, nu salută, nu se uită nici în stânga, nici în dreapta. Se așază în prima bancă, scoate foile și notează subiectele de pe tablă. Nu zic nimic. Subiectele sunt de la o cu totul altă disciplină, rămase de cu o zi înainte. Eu le-am dictat.


[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]


Ajuns in anul 3, integralist, prezent la toate examenele imbracat in costume scumpe, dotat cu stilou Mont Blanc, cu un scris caligrafic exemplar, omul facea impresia unui ministru de moda veche, coborat printre sarmanii truditori ai claselor inferioare. Sesiunea de vara se apropia de sfarsit, mai avea un singur examen, deja il felicitasem pentru noile si previzibilele reusite in anul universitar curent, cand... ma suna disperat, plangandu-se ca pentru examenul de a doua zi, ultimul, ii este imposibil sa se pregateasca, memoria lui neputand retine atatea denumiri stiintifice. Totusi, onoarea lui de integralist (inclusiv in timpul facultatii din tinerete, pe care o absolvise cu 10 - i-am vazut foaia matricola) ii spunea ca nu trebuie sa cedeze. Cum nu reusea sa vada o solutie, a apelat la mine, avand dese ocazii anterioare in care observase ca imi merge mintea. Si mi-a mers. O alta grupa avusese examen la aceeasi materie chiar in acea zi, iar profa avea obiceiul de a scrie subiectele pe tabla. Am intrat in amfiteatrul respectiv, am fotografiat cele doua table (daduse subiecte pe numere), dupa care am revenit la birou si am transcris subiectele pe o coala de hartie. L-am sunat pe Helgomar si l-am chemat urgent la mine (eram director, deh ). Omul a venit intr-un suflet, impreuna cu doamna Ana, sotia lui, fosta balerina. O super tipa, la fel de nebuna ca si el, cu care m-am inteles minunat pe parcursul celor 4 ani de studentie, dar si dupa aceea. I-am rugat sa ia cate un loc, le-am servit cate o cafea, dupa care i-am socat cu planul: a doua zi, indiferent de subiectele care urmau sa fie scrise pe tabla pentru examen, Helgomar urma sa scrie constiincios unul dintre subiectele pe care eu le copiasem din sala, urmand sa si antedateze lucrarea scrisa; urma sa predea lucrarea la sfarsit, cu codasii, cand era inghesuiala la predat lucrari. Mizam si pe farmecul lui personal, pe seriozitatea pe care o degaja, garantandu-i ca profa nu va observa nimic suspect. De asemenea, mizam si pe senilitatea profei, care trecuse si ea de 70 de ani, deci avea sa banuiasca ratacirea accidentala a unei lucrari din ziua precedenta printre cele din ziua curenta. La inceput temator, tipul n-a intrezarit alta solutie mai buna, asa ca s-a resemnat si a pus in aplicare planul urzit de mine. A luat 7 la examenul de a doua zi.