Re: udemereu'

ENKI Mier Dec 12, 2012 8:22 pm

delta a scris:
ENKI a scris:
baso a scris:
delta a scris:hehe, acum se dau de gol pesediștii, care - înainte să fie siguri că vor avea o majoritate confortabilă - în dos au bătut palma cu udemereu', pentru eventualitatea că usl ar lua doar 50% și un pic
teoretic si practic, USL nu mai are nevoie de UDMR .
Dupa redistribuire, USL detine 67% din nr. parlamentarilor ( 122 +273 din totalul de 588) Deci are putzin peste 2/3 din voturi.
Daca ar fi stiut asta, probabil ca tov. Ponta nu s-ar fi grabit sa dicteze, subliminal, in direct la Antena 3, intrarea UDMR in parlament.
l-a cam luat prin surprindere amploarea votului antibăsist...
părerea mea este că până la urmă pontosul nu va fi capabil nici să aprecieze, nici să valorifice politic acest gest clar al electoratului

Parerea mea este ca Ponta e omul Javrei, asa ca va reusi sa duca pe noi culmi dileala din politichia mioritica. Laughing

baso Joi Dec 13, 2012 7:16 am

ENKI a scris:
delta a scris:
ENKI a scris:
baso a scris:
delta a scris:hehe, acum se dau de gol pesediștii, care - înainte să fie siguri că vor avea o majoritate confortabilă - în dos au bătut palma cu udemereu', pentru eventualitatea că usl ar lua doar 50% și un pic
teoretic si practic, USL nu mai are nevoie de UDMR .
Dupa redistribuire, USL detine 67% din nr. parlamentarilor ( 122 +273 din totalul de 588) Deci are putzin peste 2/3 din voturi.
Daca ar fi stiut asta, probabil ca tov. Ponta nu s-ar fi grabit sa dicteze, subliminal, in direct la Antena 3, intrarea UDMR in parlament.
l-a cam luat prin surprindere amploarea votului antibăsist...
părerea mea este că până la urmă pontosul nu va fi capabil nici să aprecieze, nici să valorifice politic acest gest clar al electoratului
Parerea mea este ca Ponta e omul Javrei, asa ca va reusi sa duca pe noi culmi dileala din politichia mioritica.

Eu nu am de ce sa cred ca Ponta este omul javrei. In schimb, sunt convinsa ca prezidelul nu va sta linistit, in banca lui ;va incerca sa manipuleze, dezbine , in acelasi registru de dileala colectiva cu care ne-a obisnuit. Nu am de ce sa cred nici in astialaltzi; doar sper ca nu vor repeta greseala de a concentra atata putere in mana unui singur om si nici ca se vor culca pe-o ureche dupa ce s-au vazut cu sacii in carutza. A fost clar un vot negativ si n-au de ce sa mandreasca . Si de era un kkt cu pene pe lista USL, multzi l-ar fi votat doar ca sa nu voteze cu ARD Laughing

Cat despre UDMR, nu mi-as fi facut griji ca nu intra in Parlament. In mod traditzional, ungurii voteaza cu astia de peste 20 de ani. Laughing

Poate ca in iarna asta le-a fost cam lene sa iasa din casa , insa nici sa ramana fara reprezentantzi in Parlament nu le-ar fi convenit .D'aia zic ca nu a fost prea greu sa-i mobilizeze pe votacii traditzionali sa-si miste curul pana la sectiile de votare . Faptul ca prezidelul Romaniei a iesit pe post ca sa-i urneasca, a fost dovada grijei parintesti pe care o poarta pt. totzi romanii, indiferent de natzionalitate Laughing

Daca era un bou nesimtzit, nu l-ar fi durut nici in coor de soarta UDMR-ului Laughing

Iar daca Ponta a anuntzat imediat dupa inchiderea urnelor ca-i asteapta pe udemeristi cu bratzele deschise, nu a fost decat o subliniere a ideii ca prezidelul si-a facut griji degeaba , insa tare bine bine ca si-a
facut Laughing

Mi s-a parut frumos si politicos ce au facut cei doi flowers

Na, sa mai zica ungurii ca nu-s iubitzi si doritzi in (s)parlament flori

delta Vin Dec 14, 2012 5:12 pm

nenea borbely s-a smiorcăit că nu va accepta nicio funcție de ministru chiar de-ar fi să arunce matolul cu ea după el, cum a făcut cu scrumiera în cazul lui pleșu... Laughing

ENKI Joi Sept 10, 2015 12:49 pm

Attila, codrul şi un bancomat ING. O poveste aproape adevărată

Aţi remarcat cât sunt de puternice bancomatele ING? Poate că da, poate că nu. Dar hai să nu vorbim aşa repede despre asta.
Abia s-a făcut seară.
Suntem în singura cârciumă scumpă din Miercurea Ciuc. În aer sunt rotocoale de fum de pipadohány şi o formaţie de swing venită tocmai de la Székesfehérvár cântă piesele lui Sinatra traduse în ungureşte: Idegenek az éjszakában…
Într-un separeu cochet, Attila Verestoy soarbe prosecco alături de confidentul său, Fekete Pákó. Amândoi au făcut ceva în viaţă. Pákó a scos un album, două iar Attila… ei bine, cine n-a auzit de Attila Verestoy, spaima pădurilor seculare, senator de 25 de ani şi stăpân peste averi nemăsurate în conturi din Monaco, Elveţia şi insulele Cayman.
Terminând de schimbat poveşti despre finanţe înalte şi kürtoş pe care noi, sudiştii, nu le-am înţelege, cei doi îi cer ospătarului Pişti nota de plată.
99 de lei – un flekete, cum s-ar zice acolo. Cu mişcări ample, regale, Attila Verestoy extrage un card din buzunarul de la cur şi i-l întinde.
– Scuzaţi la Pişti, dar stricat astăzi POS, murmură Pişti.
– Păi şi dacă n-are la mine keşkeval?, întreabă Attila Verestoy, contrariat.
– Cine n-avem bani gheaţă, spălăm la vase până mâinele dimineaţă!, glumeşte Pişti, încercând să facă o rimă, deşi în ungureşte chestia asta nu rimează deloc.
– Iooi, omori la mine ca mine pe pădurea!, îşi şterge Attila Verestoy fruntea transpirată şi se ridică din jilţ. Mă ducem până în bankomat şi vin la cinci minuturi.
Înjurând prelung şi convolut, Attila Verestoy ocheşte bancomatul de peste drum. ING. Nu-i banca lui. Îl cam ustură gândul că o să-i ia vreo doi lei comision. (Fiecare cent contează. Bogaţii ca Becali sunt nişte bogaţi proşti.) Dar e o lapoviţă scârboasă şi copacii sub care putea să se adăpostească tocmai îi tăiase şi-i vânduse unui gagiu cu pălărie.
Attila Verestoy bagă cardul în fanta pâlpâitoare a aparatului şi îşi tastează PIN-ul cu degetul tremurând. 1… 2… 4… Cîcat, ce ţepene sunt butoanele. 1… 2… 3… 4. Retragere numerar. 100 lei.Un leu ciubuc? Ar trebui să fie suficient. Dacă-i dau mai mult îşi ia droguri, se gândeşte Attila Verestoy. Piuiturile aparatului se izbesc de zidurile dimprejur: piu, piu, piu.
Doriţi chitanţă?, întreabă aparatul. Dar stai! Înainte de a cere chitanţă, gândiţi-vă dacă doriţi să salvaţi pădurile. Deci, doriţi chitanţă?
O încruntătură răsare peste nasul lui Attila Verestoy. Ce-i drăcie ăsta? Bancomatul ştie cine suntem eu?
În dreptul lui “Nu”, o păsărică fericită din pixeli saltă pe o cracă desenată stângaci, ciripind “Merci!”.
– Hehe, peserike simpatic, mormăie Attila Verestoy către ecranul luminos, atingând firava creatură cu vârful unui deget.Dar vreau ca să iau chitanţul, aşa că o să-mi îndrept privirea spre “Da, vreau chitanţul”!
Fiind un om de cuvânt, Attila Verestoy coboară ochii spre desenul din dreptul lui “Da” şi un junghi îi străbate capul pieptului când îşi dă seama ce se întâmplă acolo.
Craca de sub păsărica fericită se fărâmă. Păsărica se întristează brusc şi scoate un oftat prelung. Capul i se desfiletează ca o matrioşka. Din trupul inert al păsăricii pixelate (care încă levitează cumva pe fosta cracă) erupe sufletul ei translucid, săgetându-l pe Attila Verestoy cu săgeata vinovăţiei.
Attila Verestoy bâiguie:

– Peserike locuiesc în… copacul…

Şi se prăvăleşte, plângând în hohote.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Transpirat, năucit şi îmbătrânit într-o clipă cât alţii în ani de zile, Attila Verestoy se ridică de pe bordura de lângă bancomat.Reuşeşte să apese “Nu”. Uită de bani, de card, de masa rămasă neplătită, îşi aruncă sacoul în şanţ, îşi rupe cămaşa şi fuge.
* * *
Undeva, la sute de kilometri, unde e fabrica de chitanţe, în dreptul panoului de comandă al malaxorului de copaci, ucenicul îşi întreabă maestrul:
– Mai facem o chitanţă, şăfu?
– Nu cred că o să fie nevoie, Gigi. Nu cred că o să fie nevoie, răspunde maestrul dându-şi caşcheta jos.
Scrâşnetul malaxorului se domoleşte treptat, lăsând să se audă pădurea. Din fălcile căscate ale utilajului mijeşte vârful unui gorun străvechi. O codobatură (Motacilla alba) minusculă iese de sub crănţănitorul metalic şi îşi întinde aripile. Va trăi să mai facă un ou într-o zi.
* * *
Astăzi, călugărul Attila ciopleşte şi pictează căsuţe pentru păsări, pe care le agaţă cu grijă în pădurea din jurul mănăstirii. Nu vorbeşte, mănâncă doar terci şi petrece ore întregi îngenuncheat în faţa unei icoane cu Maica Precista. Într-o zi, o căprioară s-a apropiat atât de mult de el încât a putut s-o atingă pe năsuc.
Şi într-un colţ, acoperit de muşchi, călugărul Attila are un bancomat ING ruginit, singura amintire a miliardelor din insulele Cayman şi a vieţii lui de altcândva.
Ştiu toate astea de la prietenul lui cel mai bun, călugărul Fekete Pákó, care m-a găzduit în chilia lui într-o noapte furtunoasă de septembrie.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

ENKI Lun Iul 24, 2017 7:33 am

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Continut sponsorizat