Re: Craciunul

ENKI Dum Dec 24, 2017 12:55 pm

Sorin Faur
1 oră

Prezumția de vinovăție este sămînța gîndirii totalitare. Deși se poate trata prin reglementări contrare, apucatura e arhaică, deci eternă. Farmacii, iloții, barakuminii, nebolșevicii, evreii și celelalte subrase, tutsi etc, toți au două calități: sînt grup, iar grupul e prezumat vinovat, ca grup. Grup dușmănos, desigur. Prin nimicirea grupului dușmănos, societățile își purifică, de regulă monstruos, propria nemernicie, de care se iluzionează că scapă proiectînd-o asupra nimicibililor. Antropologii n-au depistat încă vreo cultură care să nu fructifice avantajele spurcatului țap ispășitor, a cărui certă vinovăție prestabilită, expusă și nimicită ceremonial, ne califică, și individual, și ca societăți, la lăfăire pe tronurile îngerilor. Prezumția de vinovăție este, deci, în ADN. Prezumția de nevinovăție este numai un artifact al rațiunii rafinate. Astea din urmă se vînd cu mare dificultate. N-au deloc succes în piață. Prezența la un discurs abstract despre dreptate dintr-un amfiteatru de Academie va fi întotdeauna mult mai puțin numeroasă în comparație cu puhoiul strîns în jurul eșafodului din piață, unde se face dreptate concretă, cu barda. Prezumția de vinovăție este cea mai eficientă armă a opresorului. Peisajul rămas în urma utilizării ei e de-un păgînism fioros. Or, înainte de-a rîgîii sarmaua de sezon, am putea cugeta o milisecundă la motivul pentru care Cel care se naște noaptea asta, înainte de a fi bătut în cuie pe cruce, a refuzat să-și dovedească nevinovăția.
Crăciun minunat tuturor!

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10208702569036704&set=a.1481539733557.56680.1685744709&type=3&theater

ENKI Dum Dec 24, 2017 12:56 pm

ENKI Mier Dec 27, 2017 7:58 am

ȘI TOTUȘI, CINE A FURAT CRĂCIUNUL?
Credeați că Grinch a furat Crăciunul ? No way! Ăla e un film, e ficțiune. Istoria Crăciunului e mai complicată și neplăcut de controversată pentru că… creștinii au furat Crăciunul și au făcut din el un talmeș-balmeș. Dacă ”furat” vi se pare prea tare, să zicem ”adaptat”. Și comuniștii l-au ”adaptat” pe anticul și păgânul Moș Crăciun la ideologia lor ateistă : l-au rebotezat Moș Gerilă. Ăsta îmi aducea mie cadouri.
Ce mă face să scriu așa ceva, cu iz de blasfemie, în zilele astea de pace și prietenie ? Păi, am pornit de la postarea unui fost coleg, Dimitriu Cristi : se serbează sau nu Cristianii și Cristinele, de Crăciun ? De la onomastica asta polemică m-am dus pe firul istorico-etimologic și m-a luat durerea de cap. Crăciunul, mai ales cel ortodox, este sărbătoarea religioasă cu cele mai nesigure repere :

• Nu se știe cine și cum a decis că pe 25 decembrie s-a născut Mântuitorul
• Nu se știe etimologia cuvântului Crăciun
• Nu se știe dacă serbăm (ori nu) onomastica Cristinelor, Cristianilor, Cristoforilor, etc
• Nu se știe dacă e corect să prăznuiești pe 25 decembrie (rit nou) sau pe 7 ianuarie (rit pravoslavnic)

S-o luăm metodic. Creștinismul deja ființa de trei secole, când s-a inventat sărbătoarea Nașterii Domnului. Pare straniu, dar nu este. Axul ideologiei creștine se sprijină pe minunea Învierii și pe taina Botezului. Pe primii misionari i-a interesat să bage mare și tare textul spectaculos cu Patimile, Răstignirea și Resurecția. O naștere nu vinde, nu convinge și nu face prozeliți. Zămislirea prin Sfântul Duh, da, iar este ceva supranatural, bun pentru reclamă. Celebrarea Nașterii a venit după impunerea oficială a creștinismului, ca religie oficială a Imperiului Roman, sub împăratul Constantin. De aici încolo Biserica s-a instituționalizat și și-a luat viteză, având liber la prozelitism, propagandă și proliferare. Crăciunul a fost o sărbătoare păgână anexată, un fel de Anschluss creștin. De ce ? Era clar că viciosul civis romanus nu va pune botul la predicile creștine despre austeritate și damnarea păcatelor și nu va renunța de bunăvoie la chiolhanurile păgâne ale solstițiului de iarnă.

Saturnalia era un asemenea festival, cu mese întinse, pline ochi cu haleală și pileală, cu cadouri împărțite plebeilor săraci. Zaiafetul ținea o lună, începând de la săptămâna premergătoare solstițiului. În acest interval romanii o comiteau grav și li se făcea rău, în urma exceselor culinaro-bahice. Sună cunoscut ? Afacerile erau suspendate și școlile închise, așa încât toată lumea să se distreze. Și asta sună cunoscut. După Saturnalii, un festival agrar, urma o altă ocazie de mega-petrecere : Dies Natalis Solis Invicti (Ziua de naștere a Soarelui Invincibil). Cunoscută drept cultul lui Mithra, aceasta era o sărbătoare orientală, preluată de la persani, care-l adorau pe zeul luminii, fix în jurul lui 25 decembrie. Tot în această perioadă, a solstițiului de iarnă, romanii mai celebrau și Juvenalia, sărbătoare dedicată puradeilor.

Toate aceste paranghelii, tradiționale sau importate, Papa Liberius le-a comasat și a proclamat Nașterea Domnului, prin anul 353 e.n. O mișcare mega-inteligentă, care le-a dat ocazia romanilor să-l aprecieze pe Iisus Hristos, noul zeu îngăduitor, care le dădea voie în continuare să primească daruri nemeritate, să crape bucate fără număr, să se facă mangă și să vomite în latrinele și fântânile publice. În plus, cetățenii romani primeau la pachet toate beneficiile anterioare, contra închinării doar la un singur zeu, nu la mai mulți. Cum să nu-l iubești pe Iisus, un zeu blând care mai promitea și viață de apoi ?
Ulterior, misionariatul creștin a utilizat peste tot strategia anexării permisive. Sălbaticii germani, aprigii celți sau durii scandinavi aveau diverse motive de sărbătoare, în 25 decembrie. Vikingii băgau pe foc bușteni imenși. Nicio problemă, după creștinare au continuat să ardă focuri de tabără și să se pupe sub vâsc, alt obicei scandinav păgân. Ca și ăla cu aprinsul lumânărilor, alea speciale, din brad sau din jurul lui. De fapt, Crăciunul a anexat cam cea mai mare parte din obiceiurile păgâne. Nu v-ați întrebat niciodată de ce Moș Crăciun vine din Laponia și nu din Cana Galileii ? Sau de ce împodobim bradul și nu măslinul sau leandrul ? Cică bradul de Crăciun apare menționat prima dată la nemți. Legenda spune că tatăl Reformei creștine, nea Luther ar fi inventat ”O Tannenbaum”, mă refer la pomul de Crăciun, nu la cântec.

Să trecem la etimologie. Cuvântul Crăciun apare doar în română și maghiară – Karácsony, împrumutat de la sărbătoarea păgână a slavilor pentru solstițiul de iarnă, Korochun (карачун în rusă) sau Kračún (în cehă). Culmea e că și slavii l-ar fi preluat pe filieră latină, din (in)carnationem. Deci, a fost un du-te-vino și nu se mai știe care de la cine l-a luat, noi de la slavi sau ei de la noi ? Dacă vă mai spun și că în albaneză se spune kercu (bucată de lemn), déjà v-am amețit definitiv.

În privința semnificației sunt minimum două variante, ambele din latină : creatio (de la creație, în sensul de naștere) sau calatio, chemarea enoriașilor de către preoții păgâni, în fiecare zi de întâi a lunii, pentru anunțarea sărbătorilor din luna respectivă. Alte variante propuse sunt deja pomenita (in)carnationem și crastinum, tot din latină.
Ar mai fi de observat că termenul Crăciun este unul vulgar, popular. Biserica nu-l pomenește niciodată oficial, în slujbe se spune doar despre Nașterea Domnului, așa cum spun și străinii Noel, Natale, Navidad sau Nativity.
Nu mai intru în alte detalii, dacă aveți chef vă las să vă spargeți capul cu această explicație savantă.
https://www.crestinortodox.ro/…/etimologia-cuvantului-craci…

Bun, deci este sau nu onomastica mea de Crăciun ?
Este și nu este. Mă îndoiesc că și popii din România au vreun răspuns categoric. Să vedeți de ce. În Grecia și Cipru (cel grecesc), țări ortodoxe ca și noi, pe 25 decembrie se sărbătoresc Christina, Christos, Christalla și derivatele lor Christoli, Christis, Hrisoula sau Hrisa . Da, dar Cristianul grec are sfântul lui, pe 24 mai iar Cristoforul grec îl are pe 9 mai ! Păi de ce nu pe 25 decembrie, dacă toate numele de botez vin de la Christos ? Care vine din grecescul o chrisménos, adică cel uns (de Dumnezeu). Aici apare altă problemă. Dacă Hristos e un supranume, care derivă dintr-un substantiv comun, poți sărbători porecla unui sfânt ? Că numele lui era Iisus (Ieshua). E ca și cum spui Ioan Botezătorul și nu celebrezi pe Ion sau Ioana, ci pe Botez sau Botezatu.
În fine, unii plusează la faptul că nu e onomastica unui sfânt, deși El e mentorul tuturor sfinților. Dar vă întreb eu, de Florii sărbătorim vreun sfânt ? Nu, și totuși nimănui nu i-a trecut prin cap să n-o considere onomastică.
http://www.namedays.gr/data/eortes/namedays_december.php

Stați așa, că Institutul de Statistică din Bulgaria ne spune că peste 177.000 de persoane celebrează onomastica pe 25 decembrie, alde Hristo, Hristiana, Kristian sau Kristi(a)na ! Deci, la bulgari mă serbez !
http://www.nsi.bg/…/f…/events/Christmas-Name-days2016_EN.png
Iaca, n-am rezolvat-o nici p-asta !
Așa cum nu e clar cine are dreptate? Rusia, Ucraina, Belarus, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Macedonia, Georgia, Moldova prăznuiesc pe 7 ianuarie, după calendarul iulian vechi. Armenia sărbătorește Crăciunul pe 6 ianuarie. România, Grecia și Cipru folosesc calendarul gregorian, cu Nașterea Domnului pe 25 decembrie.
Ortodocșii de rit vechi, mai numeroși, asociază Nașterea cu Boboteaza, pentru că la Botez s-a făcut cunoscut Mântuitorul iar, ca motiv practice, atunci se obișnuia să se facă anunțarea sărbătorilor de peste an (Paști etc.). Pravoslavnicii radicali consideră Nașterea de rit nou o erezie și 25 decembrie ca sărbătoarea Antihristului, din cauză că smintește canoanele celor patru posturi de peste an, de exemplu. Și nu numai. Adevărul e că nu poți să ai două Nașteri ale personajului care a schimbat istoria omenirii. După ce Crăciunul a fost subtilizat, acum cineva se ori ne înșală.

https://www.facebook.com/niculescu.cristian.96/posts/1803518696349661

baso Mier Dec 27, 2017 12:46 pm

Pentru ca mie imi este mila de braduletii taiati ca sa fie impodobiti, de cativa ani incoace am inceput sa improvizez braduleti simbolici. Mi se pare mult mai fun punerea la contributie a imaginatiei decat a astepta sa se usuce un bradulet natural, taiat in copilaria lui, in scop de impodobit, ca sa ramana asa cateva zile iar dupa aia , de aruncat la tomberon. Exista inclusiv esente (ulei) de brad , fara a ucide copacul, care sa ofere atmosfera specifica de Craciun in apartament.In plus, fara sa fiu vegana, de Craciunul acesta toata mancare am facut-o fara carrne. A fost un experiment reusit, fara sa ghiceasca mancatorii ca au halit seitan in loc de carne, foarte abil gatita, niciunul neavand intloeranta la gluten raset

Continut sponsorizat