comisia pe care ne-o dă UE

ceva anonim a scris:Comunicat CJUE: “Statele membre nu pot refuza să îşi exprime acordul cu privire la lista de situri de importanţă comunitară stabilită de Comisie decât pentru motive de protecţie a mediului

Lucrările de dragare ce se vor desfăşura pe fluviul Ems după înscrierea anumitor părţi din acest fluviu pe lista siturilor de importanţă comunitară trebuie executate cu respectarea protecţiei generale rezultate din directiva habitate.

Pentru evitarea unor asemenea probleme braţul Sulina nu a fost inclus în Situl de Importanţă Comunitară "Delta Dunării şi complexul lagunar Razim - Sinoe".

ceva anonim a scris:Prevăzută de directiva privind habitatele naturale (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, p. 7, Ediţie specială, 15/vol. 2, p. 109), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/105/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006 (JO L 363, p. 368, Ediţie specială, 15/vol. 18, p. 147), „Natura 2000” este o reţea ecologică europeană coerentă de arii speciale de conservare. Această reţea este formată din situri care adăpostesc tipuri de habitate naturale şi habitate ale unor specii indicate în directivă. Ea trebuie să asigure menţinerea sau readucerea acestora la un stadiu corespunzător de conservare.

Potrivit directivei, fiecare stat membru transmite Comisiei o listă de situri care ar putea fi protejate ca situri de importanţă comunitară. Apoi, Comisia stabileşte, pe baza unor criterii de mediu şi în acord cu statele membre, lista siturilor de importanţă comunitară.

Orice plan sau proiect care poate să afecteze în mod considerabil o arie protejată trebuie să facă obiectul, la nivel naţional, al unei evaluări corespunzătoare a efectelor sale asupra sitului în cauză ţinând seama de obiectivele de conservare a acestuia. Autorităţile naţionale nu pot aproba decât planuri sau proiecte care nu aduc atingere integrităţii sitului respectiv.

Oraşul Papenburg este un oraş portuar din landul Saxonia Inferioară (Germania) aflat pe malurile fluviului Ems şi care găzduieşte un şantier naval situat pe malurile fluviului. Pentru a permite navelor mari să navigheze între şantierul naval şi Marea Nordului, fluviul Ems trebuie adâncit prin lucrări de dragare. În 1994, oraşul Papenburg a fost autorizat să efectueze lucrări de dragare a acestui fluviu. Această autorizaţie este definitivă şi implică faptul că viitoarele lucrări de dragare necesare sunt considerate autorizate.

Comisia a înscris părţi din fluviul Ems situate în aval faţă de teritoriul oraşului Papenburg în proiectul de listă a siturilor de importanţă comunitară şi a solicitat acordul Germaniei în această privinţă.

N-o fi fost niciunul din guvernul Germaniei acţionar la companiile de construcţie care îşi desfăşurau activitatea în acea zonă...

ceva anonim a scris:Oraşul Papenburg a formulat, în faţa Verwaltungsgericht Oldenburg (Tribunalul administrativ din Oldenburg), o acţiune care urmărește să împiedice ca Germania să își dea acordul în această privinţă și să asigure că lucrările de dragare necesare menţinerii caracterului navigabil al fluviului Ems nu vor fi supuse în viitor, în mod individual, unei evaluări a efectelor în sensul directivei.

Instanţa germană solicită Curţii de Justiţie să clarifice în ce condiţii un stat membru poate să refuze să își exprime acordul în privinţa proiectului de listă a siturilor de importanţă comunitară. De asemenea, ea ar dori să știe dacă lucrările de dragare ce urmează să se desfășoare pe fluviul Ems, autorizate de autorităţile germane anterior expirării termenului de transpunere a directivei, trebuie supuse evaluării prevăzute de aceasta.

Curtea constată, mai întâi, că criteriile de evaluare a importanţei comunitare a unui sit au fost definite în funcţie de obiectivul de conservare a habitatelor naturale sau a faunei și a florei sălbatice indicate în directivă, precum și în funcţie de obiectivul de coerenţă a reţelei “Natura 2000″. Aceste obiective privesc protecţia mediului.

În consecinţă, statele membre nu pot refuza să își exprime acordul cu privire la înscrierea unui sit pe lista de situri de importanţă comunitară stabilită de Comisie decât pentru motive de protecţie a mediului. Criteriile economice, sociale și culturale, precum și particularităţile regionale și locale nu pot servi drept temei pentru un astfel de refuz.

În continuare, Curtea arată că faptul că lucrări de dragare pe fluviul Ems au fost definitiv autorizate în temeiul dreptului german anterior expirării termenului de transpunere a directivei nu constituie, ca atare, un obstacol ca aceste lucrări să fie considerate, cu ocazia fiecărei intervenţii în șenalul navigabil, ca fiind proiecte distincte. În acest caz, fiecare din aceste proiecte, în măsura în care poate afecta situl respectiv în mod considerabil, trebuie supus unei evaluări a efectelor conform directivei.

Cu toate acestea, dacă, și având în vedere în special recurenţa, natura sau condiţiile de executare a lucrărilor de întreţinere în cauză, se poate considera că acestea constituie o operaţiune unică, în special atunci când au ca obiectiv să menţină adâncimea șenalului navigabil prin intermediul unor lucrări de dragare regulate și necesare în acest scop, aceste lucrări pot fi considerate un proiect unic în sensul directivei. În acest caz, un astfel de proiect, dacă a fost autorizat anterior expirării termenului de transpunere a directivei, nu ar fi supus evaluării prealabile a efectelor proiectului asupra sitului respectiv.

Totuși, din momentul în care un sit figurează pe lista siturilor de importanţă comunitară stabilită de Comisie, executarea oricăror lucrări va fi supusă unei obligaţii generale rezultând din directivă, care constă în evitarea deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și a perturbării speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii protejate.

În sfârșit, Curtea precizează că, din momentul în care un sit figurează pe o listă naţională transmisă Comisiei în vederea înscrierii pe lista siturilor de importanţă comunitară, un astfel de sit nu ar trebui supus unor intervenţii care riscă să compromită grav caracteristicile ecologice ale acestuia.”

Codruta a scris:

Demeter Laszlo a scris:Stimati colegi,

O statie de asfaltare de langa Miercurea-Ciuc polueaza aerul in zona de mai multi ani. Smogul produs are un miros foarte neplacut si se simte la cativa kilometri distanta, in special in zilele cu inversiune termica pronuntata. Conform Garzii de Mediu, totul este in regula, nu exista depasiri la nici un parametru masurat. Componentul-problema este probabil un tip de fum cu particule mici care nu se masoara de catre autoritati, dar se simte foarte bine cu nasul.

Va rog daca aveti experienta in domeniu sa-mi scrieti opinia.

cu stima,
Laszlo Demeter

Afurisitele de Garzi de Mediu (care cred ca nu sunt altceva decat niste institutii care sa "legitimizeze poluarea") spun ca "nu au standarde pentru miros" si nici "aparate care sa masoare mirosul"!!!

Noi ne confruntam la greu cu o problema de genul asta de la o crescatorie de porci in Braila - liste de semnaturi si scandal la nivelul intregului oras, n-au reusit sa duca la disparitia problemei! CULMEA e ca, de data asta, GNM chiar ar fi VRUT sa ne ajute, pt. ca angajatii lor sunt si ei locuitori ai orasului si erau afectati de putoarea de c*cat de porc!

Singura solutie: scandal cu cat mai multe persoane si, intre timp, incercati sa gasiti un chimist, sa se gandeasca BINE care ar fi substantele emanate care dau mirosul (presupun ca sunt ceva compusi cu sulf) si... ori sa faceti o monitorizare de emisii ale substantei aleia, ori sa o slicitati de la GNM / APM, la intervale dese, regulate samd...!

Deocamdata altceva nu stiu sa poata fi facut - insa ar trebui sa gasim o solutie, pentru niste "standarde olfactive / disconfort olfactiv" samd...! Cand faci zilnic crize de fiere de la mirosul prea urat, NU poti sa spui ca "nu te afecteaza", chiar daca nu stii cum sa-l masori!

O problema asemanatoare au bucurestenii de langa Glina - daca aveti prieteni prin PSD, ziceti-le sa va faca legatura cu fratii Negoita (da, aceia cu scandalul >) - pentru ca ei faceau acu' vreo 2 ani tapaj MARE pe tema asta, avand un hotel chiar langa locul cu pricina - dar avand si un ziar, in care faceau tapajul >

Multa bafta!

Codruta

Comisia Europeană ar putea intenta un proces pe mediu României

Romånia riscă un proces la Curtea Europenă de Justiţie (CEJ) după ce Comisia Europeană a trimis un aviz motivat în care cere statului romån să se ocupe de „aspectele necorespunzătoare ale protecţiei mediului“ din zona Sulinei şi a Deltei, potrivit unui comunicat al Executivului european, citat de portalul Euractiv.ro. „Comisia este preocupată de procedurile deficitare de evaluare a impactului potenţial al dezvoltării turismului în această zonă care face parte din reţeaua Natura 2000“, precizează comunicatul. Îngrijorarea Comisiei vine după ce autorităţile romåne au autorizat un proiect de dezvoltare a unor obiective turistice în Delta Dunării. Proiectul de dezvoltare a plajei Sulina vizează construirea unor spaţii recreative, a unui punct de prim ajutor şi a unei infrastructuri de comunicaţii într-o zonă care face parte din reţeaua Natura 2000, zonă protejată prin directiva „Păsări“ şi directiva „Habitate“. Bruxelles-ul a constatat însă existenţa unor deficienţe ale studiului de impact asupra mediului efectuat în scopul evaluării potenţialelor efecte negative ale proiectului asupra habitatelor şi speciilor locale de păsări.

Andreea Ofiţeru și Daniela Serb a scris:Amenzi usturătoare în dosarul „Pelicanul creţ“

România nu şi-a respectat angajamentele din tratatul de aderare referitoare la protejarea unor specii de plante şi păsări. Autorităţile spun că nu au avut bani. Media amenzilor aplicate statelor UE pentru că nu şi-au definitivat listele cu speciile de floră şi faună de interes comunitar e de 50.000 de euro pe zi.

România riscă procese pierdute, urmate de amenzi usturătoare, pentru că nu şi-a făcut temele în materie de mediu nici după patru ani de la intrarea în UE. Prin tratatul de aderare, ţara noastră s-a angajat să definitiveze lista siturilor din reţeaua Natura 2000, obiectiv ce nu a fost finalizat nici în ziua de azi.

Reţeaua Natura 2000 are la bază două Directive Europene, una pentru habitate şi alta pentru păsări, acte normative care protejează biodiversitatea pe continentul european.

Sătulă să ne mai aştepte, Comisia Europeană ne-a dat în judecată la Curtea Europeană de Justiţie. Sentinţa va fi pronunţată în toamnă şi există şanse foarte mari ca acest proces să fie pierdut. „România va pierde procesul pentru că Uniunea Europeană are dreptate. Noi, în 2005-2006, când trebuia să finalizăm siturile, nu am făcut acest lucru din varii motive. În 2007 au făcut ei o analiză şi au constatat că sunt prea puţine situri şi la păsări, şi la altele", a explicat recent ministrul Mediului, Lászlo Borbély. El a dat asigurări că pierderea procesului la Curtea Europeană de Justiţie nu va însemna şi pierdere de bani, ci vom beneficia de un termen în care va trebui să ne „conformăm".

Andreea Ofiţeru și Daniela Serb a scris:Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vor începe să curgă amenzi zilnic. „Media amenzilor aplicate de Comunitatea Europeană altor state aflate în situaţii similare a fost de 50.000 de euro pe zi", a declarat Janos Nagy, preşedintele Societăţii Carpatine Ardelene.

Andreea Ofiţeru și Daniela Serb a scris:Prima listă, acum patru ani

Reprezentanţii Ministerului Mediului (MM) spun că până acum nu au fost bani pentru finalizarea acestei liste, dar că au contractat un studiu în urma căruia noi situri protejate vor fi incluse. „Studiul se află în ultima fază de implementare", se arată în răspunsul trimis ziarului „Adevărul" de reprezentanţii MM.

Andreea Ofiţeru și Daniela Serb a scris:O primă variantă a acestei liste a fost elaborată acum patru ani şi a cuprins 273 de situri. „Procedura de infrigement a început în 2007, când statul român ar fi trebuit să se conformeze pentru aplicarea celor două directive europene. Dar nu a făcut lucrul asta şi atunci a început procesul", a spus Dan Hulea, directorul Societăţii Ornitologice Române. El afirmă că, în 2005-2006, Guvernul a comandat un studiu ştiinţific în urma căruia a reieşit că 23 % din teritoriul României trebuie protejat.

Tot statul a hotărât atunci că proporţia e prea mare şi a coborât la 16-18 %. Acest lucru nu a convenit Comisiei Europene, care le-a transmis românilor că e prea puţin. Media ariilor protejate la nivel european e de 20%.

Andreea Ofiţeru și Daniela Serb a scris:Potrivit organizaţiilor nonguvernamentale, lista reactualizată a ariilor protejate din România ar trebui să cuprindă încă 100 de situri pe lângă cele deja existente.

Cum ajunge un teritoriu să fie sit

Pentru ca un sit să fie declarat ca parte din reţeaua Natura 2000 este nevoie de un studiu ştiinţific avizat de Academia Română din care să reiasă că pe respectivele areale (păduri, masive muntoase, cursuri de apă, peisaje marine sau terestre, zone sălbatice, regiuni costiere), aflate în proprietatea statului sau private, trăiesc specii de floră şi faună în pericol de dispariţie sau vulnerabile.

Andreea Ofiţeru și Daniela Serb a scris:Propunerile de situri se pot face la iniţiativa autorităţilor publice centrale de protecţia mediului, regii autonome, autorităţi locale, universităţi, muzee sau organizaţii nonguvernamentale. Odată aprobate de Ministerul Mediului, aceste arii trebuie să fie figurate în planurile naţionale de amenajare a teritoriului.

Mărimea suprafeţei de teren care devine arie protejată se stabileşte tot pe baza unor studii ştiinţifice elaborate de institutele de specialitate.

Andreea Ofiţeru și Daniela Serb a scris: Locurile în care trăiesc anumite specii protejate, precum pelicanul creţ, raţa roşie, dumbrăveanca (pasăre albastră care trăieşte în zonele agricole) sau şoimul dunărean trebuie delimitate şi amenajate în aşa fel încât spaţiul în care trăiesc să nu fie periclitat, a explicat Janos Nagy.

Andreea Ofiţeru și Daniela Serb a scris:El a adăugat că în aceste situri se poate desfăşura orice activitate dacă aceasta nu pune în pericol viaţa speciilor declarate protejate. „Nu poţi deschide însă cariere de piatră în apropierea cuiburilor de păsări şi nici instalate eoliene", a precizat Nagy.

Desemnarea unei zone ca parte a Natura 2000 dă posibilitatea accesării unor fonduri speciale de la UE prin care siturile pot fi amenajate. Finanţări mai pot fi atrase şi pentru dezvoltarea turismului ecologic.

Andreea Ofiţeru și Daniela Serb a scris:Natura 2000 apără biodiversitatea

Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate există plante şi animale sălbatice aflate în pericol de dispariţie. Scopul reţelei este acela de a proteja biodiversitatea continentului european. Selecţia unei zone în Natura 2000 înseamnă recunoaşterea ei ca fiind de interes comunitar.

Reţeaua Natura 2000 are la bază Directiva Habitate 92-43-EEC şi Directiva Păsări, acte normative transpuse în legislaţia românească prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 236/2000, aprobată şi modificată prin Legea 345/2006. Se preconizează că reţeaua Natura 2000 să acopere 20% din suprafaţa UE. România are în prezent 18% din suprafaţă cuprinsă în Natura 2000. Statele membre au dreptul de a-şi alege singure modalităţile prin care vor realiza protecţia zonelor desemnate.