justiția

baso a scris:Prof' Ciuca are suflet de poiet . Daca #rezistentii au considerat neclara sinteza raportului,citita de Tudorel (acesta rezistand intreruperilor cu scopul sa-l enerveze astfel incat sa nu mai spuna concluzia) iti dai seama cat pricep din eseul lui Ciuca Au nevoie de translatori din romana pe romaneste.
Yo m-am distrat citind si auzind comentarii (inclusiv pe Cristoiu, cred) ca raportul lui Tudorel este doar revista presei . Nimic nou n-au auzit la care sa sa nu fi devenit imuni. Asa, si ? Pe bune, astia sperau ca Tudorel sa le dezvaluie in prime time si cu probe ca baschetoza haleste bebelusi la cina De parca tot ce s-a dezvaluit public pana acum n-ar fi suficient pt. a proba managementul catastrofal al DNA realizat de aceasta  psihopata ajunsa din nimeni in drum sefa de facto a Romaniei  

ENKI a scris:

Asta dupa ce s-a reparat si site-ul MJ.


[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

"Vreau să infirm o teză care circulă cu viteza luminii de două zile, şi anume că preşedintele nu are altă variantă decât să o revoce pe şefa DNA, ceea ce este totalmente fals. Evident că preşedintele are, conform Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii, acest atribut de a o revoca sau nu. Este o decizie chiar din 2005 a Curţii Constituţionale care spune că acest atribut al preşedintelui nu are cum să fie golit de conţinut. Este un mare balon de săpun acesta că preşedintele, vezi Doamne, ar fi obligat, constrâns de lege să o revoce",

sunt criticate şi prevederile art. 30, art. 31 şi art. 52 din Legea nr. 303/2004 prin care se stabileşte dreptul Preşedintelui României de a refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii şi de a face numirile în cele mai înalte funcţii din Ministerul Public la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Autorii sesizării susţin că aceste prevederi ale legii contravin dispoziţiilor art. 134 din Constituţie.
Referitor la aceste critici, Curtea constată că numirea judecătorilor şi procurorilor urmează a se face la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii în continuare, iar numirea în anumite funcţii de conducere, se face dintre persoanele numite anterior în funcţia de procuror. Dacă Preşedintele României nu ar avea nici un drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură, dată, atribuţiile Preşedintelui României, prevăzute de art. 94 lit. c) coroborat cu art. 125 alin. (1) din Constituţie, ar fi golite de conţinut şi importanţă.

ENKI a scris:

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

baso a scris:

ENKI a scris:

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Lui Kovesi, sclavetii i-au bagat raspunsurile de citit in dosar spiralat .Frumos, elegant, cat de cat.

PS. Sper sa ne lamureasca cei din CSM cine este autorul tabloului cu mlastina din padure de pe perete.

Motivarea Curtii este insa de o parsivitate primejdioasa si deschide larg usa urmatorilor pasi pe care i-a pregatit Coalitia. Sunt acolo doua sintagme-cheie: "Presedintele nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie" si ”rolul central în această ecuaţie îl are ministrul justiţiei”.

Sper că ne e clar tuturor că un ministrul al justiției nu are ce căuta în cariera magistraților, fie ei judecători, fie ei procurori. A fost o greșală ca în Constituția din 1991, la art. 132, să fie trecut faptul că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Această sintagmă a permis toate discuțiile, dar mai ales, speculațiile privind calitatea procurorilor de magistrați (lămurită însă de jurisprudența CCR ulterioară anului 2003, cum am arătat aici), precum și apariția reglementărilor în legi care mențin o oarecare dependență a lor de executiv (cum e reglementarea cu numirea și revocarea procurorilor de la vârful PICCJ, DNA și DIICOT), în loc ca ei să fie atașați definitiv corpului judiciar. Este o slăbiciune care trebuie odată înlăturată.

„Este bine-cunoscut că există art. 24, indice 1, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM, prin care se reglementează pas cu pas procedura de verificare a managementului practicat de un procuror-şef. De la sesizare până la verificarea de către Inspecţia Judiciară. Apoi, punerea în discuţie în secţia de profil, dacă este procuror sau judecător, apoi se cer apărările celui în cauză. Se aduce la cunoştinţă şi se poate face verificarea apărărilor. După care, secţia dispune sau nu revocarea. Cel în cauză are posibilitatea să atace hotărârea secţiei la plen iar după plen are posibilitatea să se adreseze Secţiei de contencios a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Eu am întrebat în Secţia de procurori dacă există posibilitatea, dacă este permis ca Executivul să intervină peste această procedură şi dacă poate să o neglijeze şi să facă propria evaluare. Adică, Executivul să se erijeze în acelaşi timp în denunţător şi apoi în evaluator, în judecător al situaţiei, pentru a cere în continuare revocarea unui magistrat cu funcţie de conducere. Răspunsul nostru este că nu poate, fiindcă ar trece linia roşie a separaţiei puterilor în stat"

A fost o întâlnire foarte bună cu prim-vicepreşedintele Frans Timmermans şi cu această ocazie am putut vedea într-adevăr că domnia sa este foarte bine informat în legătură cu problematica ce se discută în România, în special cu referire la problematica instituţiilor Justiţiei. Am putut vedea că unele convingeri pe care le avem noi au fost împărtăşite de Frans Timmermans, făcând referire mai ales la faptul că instituţiile justiţiei au puterea să-şi regleze singure, din interior, toate chestiunile care se ivesc. Nu numai atât, există şi proceduri care sunt foarte clar stabilite, prin care, dacă se pune problema verificării managementului unui procuror sau judecător cu funcţie de conducere, se urmează o anumită verificare de către Inspecţia Judiciară, care este sesizată în condiţiile legii, apoi Inspecţia Judiciară face un referat, apoi acel referat este examinat de secţia de profil din CSM. Prin urmare, există mecanisme care sunt realizate în legislaţia românească în materie de justiţie, pentruca niciun arbitrariu să nu poată interveni în acest domeniu.

1. O regulă elementară !

Procedura de evaluare a procurorilor de rang înalt se realizează în baza legii și nu a regulamentului CSM, în măsura în care acesta cuprinde norme contrare legii !

2. La nivelul ministerului justiției se realizează un studiu comparativ privind raportul dintre numărul de locuitori și numărul de magistrați, în statele membre ale UE !”, a scris Toader pe pagina sa de Facebook.

baso a scris: Replica lui Tudorel este taios de codificata Ca samuraiul i-a raspuns lui Lazar, fara sa intre in detalii explicative Lazarica repeta anul daca i-ar fi fost student.

1. O regulă elementară !

Procedura de evaluare a procurorilor de rang înalt se realizează în baza legii și nu a regulamentului CSM, în măsura în care acesta cuprinde norme contrare legii !

2. La nivelul ministerului justiției se realizează un studiu comparativ privind raportul dintre numărul de locuitori și numărul de magistrați, în statele membre ale UE !”, a scris Toader pe pagina sa de Facebook.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

AGERPRES: Nu a respectat acest regulament?
Augustin Lazăr: Este concluzia Ministerului Public. Am lansat această întrebare pentru o dezbatere, pentru a vedea şi alte puncte de vedere.

În ultimii ani, din punct de vedere al legislaţiei, s-au făcut paşi importanţi, iar elementul care a făcut schimbarea a fost introducerea confiscării extinse.

Problema pentru care banii nu intră în bugetul statului ține de modul în care se execută aceste hotărâri judecătorești. Instituțiile competente trebuie să vină și să spună ce probleme au în a vinde aceste imobile. Aceste instituții trebuie să se comporte ca un bun administrator. Din aceasta sumă de 1 miliard de euro, trebuie să vedem cât s-a confiscat efectiv.", a spus Kovesi.

baso a scris:

În ultimii ani, din punct de vedere al legislaţiei, s-au făcut paşi importanţi, iar elementul  care a făcut schimbarea a fost introducerea confiscării extinse.

Problema pentru care banii nu intră în bugetul statului ține de modul în care se execută aceste hotărâri judecătorești. Instituțiile competente trebuie să vină și să spună ce probleme au în a vinde aceste imobile. Aceste instituții trebuie să se comporte ca un bun administrator. Din aceasta sumă de 1 miliard de euro, trebuie să vedem cât s-a confiscat efectiv.", a spus Kovesi.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Cand se dispune prin sentinta confiscarea unui imobil, inseamna ca acesta intra in proprietatea statului cu valoarea rezultata din expertizele din dosare. Baschetoza este culmea ! Acu' vrea sa oblige statul sa vanda imobilele confiscate iar cumparatorii sa le cumpere la minim pretul  stabilit de evaluatorii DNA ????

ENKI a scris:Nu stiu cine e Toni Neacsu, nici daca e judecator, avocat sau procuror, dar pare sa fi avut acces la celebrul regulament al CSM.

ENKI a scris:
Cam nasol cand se supraevalueaza prejudiciile doar pentru a putea aplica pedepse cat mai mari adversarilor politici ai stapanului.  
In mod normal, din bugetul DNA ar trebui retrasele sumele respective, reintroduse in bugetul national si repartizate acolo unde ar fi nevoie de ele. Iar baschetoza ar trebui zburata o data in plus, pentru grave deficiente manageriale.

baso a scris:

ENKI a scris:Nu stiu cine e Toni Neacsu, nici daca e judecator, avocat sau procuror, dar pare sa fi avut acces la celebrul regulament al CSM.

Toni Neacsu este avocat, fost judecator si fost membru in CSM.
Regulamentul CSM nu este document secret, fiind publicat in M.OF, inclusiv pe site-ul CSM Pt. orice jurnalist, nu era de domeniul specialistilor NASA, ci de 2 clickuri sa observe ca art.24¹ invocat de Lazarica se refera la inspectia judiciara. Si macar sa se mire putin ca ce  legatura are sula cu procuratura

baso a scris:

ENKI a scris:
Cam nasol cand se supraevalueaza prejudiciile doar pentru a putea aplica pedepse cat mai mari adversarilor politici ai stapanului.  
In mod normal, din bugetul DNA ar trebui retrasele sumele respective, reintroduse in bugetul national si repartizate acolo unde ar fi nevoie de ele. Iar baschetoza ar trebui zburata o data in plus, pentru grave deficiente manageriale.

Draga de ea, acu' e preocupata de munca altora. Adica ea si DNA-ul ei obtin sentinte definitive cu prejudicii astronomice de recuperat iar alte institutii ale statului dorm in papuci. Vrea sa arate ca rolul procurorilor DNA nu se termina la obtinerea sentintei definitive de condamnare si de obligare la plata  prejudiciului, ci ameninta subtil ca procurorii DNA vor urma sa faca dosare penale inclusiv celor care nu recupereaza prejudiciile stabilite de instantele judecatoresti.

ENKI a scris:

baso a scris:

ENKI a scris:
Cam nasol cand se supraevalueaza prejudiciile doar pentru a putea aplica pedepse cat mai mari adversarilor politici ai stapanului.  
In mod normal, din bugetul DNA ar trebui retrasele sumele respective, reintroduse in bugetul national si repartizate acolo unde ar fi nevoie de ele. Iar baschetoza ar trebui zburata o data in plus, pentru grave deficiente manageriale.

Draga de ea, acu' e preocupata de munca altora. Adica ea si DNA-ul ei obtin sentinte definitive cu prejudicii astronomice de recuperat iar alte institutii ale statului dorm in papuci. Vrea sa arate ca rolul procurorilor DNA nu se termina la obtinerea sentintei definitive de condamnare si de obligare la plata  prejudiciului, ci ameninta subtil ca procurorii DNA vor urma sa faca dosare penale inclusiv celor care nu recupereaza prejudiciile stabilite de instantele judecatoresti.

Dementa poa' sa amentinte cat o vrea, problemele pentru DNA abia de acum incolo incep, caci judecatorii, daca n-au epoleti SUA/UE pe sub robe, le vor trimite dosarele inapoi pe banda rulanta.

Kovesi susţine că instituţiile care au competenţa de a recupera banii sau bunurile considerate a fi prejudicii ar trebui să se comporte ca un bun administrator.

"Dacă vorbim de imobile, aveam foarte multe instituţii care plătesc chirie. De ce un imobil confiscat nu poate fi dat în folosinţă unei instituţii pentru a economisi chiria (..) Din această suma de un miliard de euro trebuie să vedem cât este executat efectiv, lucru pe care în acest moment nu îl ştiu"

Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

E greu să faci față, fără hohote de râs, la evoluțiile surprinzătoare din justiția noastră. Judecătoarea Camelia Bogdan, înverșunată în propria-i luptă homeriană cu instanța supremă care și-a permis să-i pronunțe o hotărâre definitivă de sancționare disciplinară, devine principala amenințare pentru desființarea hotărârilor penale definitive aplicate de celebrele complete de 5 ale ICCJ, care au fost în ultimii ani plutonul de execuție al “statului de drept” împotriva politicienilor și “neprietenilor” acestuia (și împotriva a cui s-a mai nimerit colateral).

E un enunț pe alocuri șocant, care cere o minimă explicație.
D-na Camelia Bogdan a pornit o ofensivă juridică împotriva practicii curente de la Inalta Curte de Casație și Justiție ca hotărârile judecătorești să nu fie motivate de un judecător din complet ci de către magistrații-asistenți ai ICCJ. Susținerea din punct de vedere juridic este că motivarea hotărârilor nu poate fi făcută legal, potrivit codului de procedură, a jurisprudenței Curții Constituționale și a jurisprudenței CEDO, decât de unul din judecătorii care au făcut parte din completul de judecată, iar nu de către magistratul-asistent, care nu este membru al completului. Cu o argumentație juridică destul de atrăgătoare, Camelia Bogdan cere anularea prevederii legale din Regulamentul de organizare și funcționarea administrativă a ICCJ care permite magistratului-asistent să motiveze o hotărâre pronunțată de un complet de judecată din care nu a făcut parte( vedeți motivarea atașată).

Desigur, ca să fim riguroși exacți, d-na judecător Camelia Bogdan fiind interesată juridic de anularea în căi extraordinare de atac doar a hotărârii definitive civile prin care i s-a aplicat o sancțiune disciplinară, atacă posibilitatea redactării hotărârilor judecătorești ale ICCJ de către magistrați-asistenți doar din perspectiva codului de procedură civilă. Argumentele aduse de acestea se aplică identic însă și în ce privește hotărârile în materie penală, iar textul a cărui anulare o cere se referă atât la completele civile cât și la cele penale.

Skandenbergul juridic declanșat de d-na Camelia Bogdan poate avea consecințe din cele mai neașteptate.
Multe din hotărârile pronunțate de completele penale de la ICCJ sunt motivate nu de către judecători ci de către magistrați-asistenți.
Acum ceva vreme de exemplu, în calitate de avocat, am susținut o cale extraordinară de atac împotriva deciziei penale definitive aplicate lui Liviu Dragnea în dosarul referendumului. Argumentele în susținerea anulării deciziei erau simple, hotărârea nu a fost nici luată, nici motivată de judecători ai ICCJ în funcție la acel moment. Multe din argumentele mele juridice le regăsesc acum în demersul d-nei judecător Camelia Bogdan Motivele respingerii contestației de către ICCJ a fost la fel de simplă: hotărârea definitivă a fost motivată de un MAGISTRAT-ASISTENT așa că nu are importanță situația judecătorilor care au semnat-o.

Ei bine, dacă d-na judecător obține în justiție ceea ce urmărește, neconstituționalitatea, neconvenționalitatea și nelegalitatea posibilității motivării hotărârii judecătorești de către altcineva decât un judecător membru al completului, toate hotărârile penale definitive pronunțate de ICCJ și motivate de magistrații asistenți vor fi “propozabile” pentru anulare în căile extraordinare de atac sau măcar pentru remedii tardive la Curtea EDO .
O hotărâre judecătorească redactată de o persoană “străină” (cum zice d-na CB), care nu este un judecător al completului care a judecat cauza, echivalează dpdv juridic cu pronunțarea soluției de către un alt complet decât cel care a judecat cauza, motiv de contestație în anulare. Desigur mai este și problema termenului în care ar putea fi introduse aceste căi de atac, dar față de amplitudinea seismului juridic provocat de o posibilă astfel de soluție juridică, acest aspect e secundar.

Intuiesc că d-na judecător Camelia Bogdan nu se va limita la a cere anularea unei dispoziții din regulamentul ICCJ, pentru că între timp d-ul profesor Corneliu Liviu Popescu i-a atras atenția că există și o prevedere legală care permite magistraților-asistenți de la ICCJ să motiveze (art. 71 din Legea nr. 303/2004, textul profesorului este aici [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] iar o replica aici [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] ).

Am deci convingerea că lupta se va muta la Curtea Constituțională, pentru că acest text al art. 71 (chiar dacă d-na CB susține că este abrogat) este cu siguranță, în aceeași logică juridică, și neconstituțional, față de ultima jurisprudență a CCR și față de multe din deciziile CEDO. Dacă va fi consecventă, d-na judecător CB, de a cărei inventivitate juridică nu mă îndoiesc, va observa cu ușurință că potrivit Constituției României justiția se înfăptuiește de ICCJ și celelalte instanțe EXCLUSIV prin judecători, iar nu prin alte persoane indiferent cum le spunem, magistratul-asistent neavând o consacrare constituțională și neexistând potrivit Constituției De altfel, CCR s-a pronunțat deja: "în condițiile în care hotărârea judecătorească ar fi redactată/motivată de o altă persoană decât judecătorul cauzei" dispoziția ar fi neconstituțională.

Câte din hotărârile penale definitive ale completului de 5 judecători de la ICCJ (cele rezervate în special politicienilor și demnitarilor) sunt motivate de magistrați-asistenți iar nu de judecători? Ați avea surprize mari dacă ați ști statisticile.

Să vedem deci câte victime căzute în tranșeele "statului de drept", de pe margine, strigă acum hai Camelia!